1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Europa şi limita toleranţei

Franţa e pe care de a face marele pas către legalizarea căsătoriilor între homosexuali. În UE, legislaţia diferă de la ţară la ţară.

"Libertate, egalitate, fraternitate". În privinţa egalităţii, cel puţin când în discuţie intră cuplurile homosexuale, Franţa mai trebuie să-şi îmbunătăţească principiile liberale. "Pactul civil de solidaritate" (PACS) - forma de uniune civilă între două persoane majore, de sexe diferite sau de acelaşi sex, introdus în 1999 la iniţiativa premierului socialist Lionel Jospin, nu este nici pe departe similar contractului de căsătorie. Cuplurile homosexuale nu sunt tratate în mod egal cu cele heterosexuale în caz de moşteniri sau adopţii. În perioada imediat următoare, Senatul francez va decide dacă aceste perechi vor primi mai multe drepturi sau nu. Proiectul a trecut de Camera Inferioară a Parlamentului.

Opoziţia conservatoare şi Biserica Catolică au protestat deja faţă de proiectul înaintat de către socialişti. Protestele au arătat clar că o anumită parte a societăţii franceze respinge relaţiile între persoane de acelaşi sex. "Când e confuz, furios şi frustrat, poporul are nevoie de ţapi ispăşitori", spune Evelyne Paradis, reprezentantă a "ILGA Europe" (filiala europeană a asociaţiei internaţionale a persoanelor de altă orientare sexuală decât cea hetero).

Recht gleichgeschlechtlicher Paare auf Adoption Frankreich Symbolbild

Franţa

"Am constatat că, în perioadele de recesiune, conservatorismul recapătă teren", afimă Paradis. "Europa face schimbări într-un ritm alert. În ultimul deceniu a fost adoptată legea împotriva discriminării. De asemenea, au fost reglementate căsătoria şi adopţia. Au fost schimbări radicale, dar mentalitatea oamenilor nu s-a schimbat - cel puţin nu în ritmul în care s-au petrecut modificările la nivel legislativ", adaugă reprezentanta ILGA.

Nu, reglementărilor comune

Multe ţări europene interzic căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Şapte state, printre care Danemarca, Olanda şi Spania, permit căsătoria - parţial chiar şi pe cea religioasă. Unele ţări membre, de exemplu Germania, au introdus aşa-numitele "parteneriate civile". În consecinţă, UE se confruntă cu discrepanţe majore în reglementarea problemelor de natură fiscală, a moştenirilor şi a drepturilor privind întreţinerea partenerului sau a copiilor în cuplurile homosexuale.

În ţări predominant catolice ca Italia sau Polonia, nu se poate vorbi despre aplicarea principiului egalităţii, în cazul perechilor de acelaşi sex. Concubinajul este tolerat, însă nu există legi privind drepturile şi obligaţiile acestor cupluri. Statele membre ale UE au adoptat valori şi principii comune, dar în modul de abordare a homosexualităţii sunt decalaje uriaşe.

"Dacă Bruxelles-ul ar forţa lucrurile, toleranţa poate ar exista prin lege, dar nu şi în sânul societăţii", susţine deputatul conservator Jens Spahn (CDU). Spahn cere mai multe drepturi pentru homosexuali însă crede că stabilirea unor norme comune ar fi un pas greşit. Un asemenea demers ar spori gradul de nemulţumire faţă de Bruxelles mai ales ţinând seama de unele ţări din sudul şi estul Europei, în care homosexualitatea încă mai e un subiect tabu.

Europa posibilităţilor limitate

Deşi cetăţenii europeni se bucură de libertate de mişcare, atât Evelyne Paradis cât şi Comisia Europeană critică modul în care este respectat acest drept, în cazul cuplurilor homosexuale. Dacă o pereche de olandezi s-ar muta, de pildă, în România, în noua patrie căsătoria ar fi nulă.

"Este o discriminare şi o încălcare a drepturilor de cetăţean european", spune Paradis. În opinia sa, e numai o chesiune de timp până când toate statele europene vor fi pregătite să lupte împreună împotriva discriminării perechilor cu aceeaşi orientare sexuală.