1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Europa în criză

De ce s-au opus şi olandezii tratatului constituţional? Ce efecte va avea acest al doilea plebiscit în răstimp de 3 zile, care respinge proiectul constituţiei europene? Iată câteva din temele asupra cărora meditează azi editorialiştii occidentali.

Pym Fortuyn, politician olandez asasinat acum 3 ani de un extremist. Avea să urmeze regizorul Theo van Gogh, ucis, tot pe străzile Olandei, de un islamist. Nu-ul olandez ar putea fi urmarea acestor asasinate

Pym Fortuyn, politician olandez asasinat acum 3 ani de un extremist. Avea să urmeze regizorul Theo van Gogh, ucis, tot pe străzile Olandei, de un islamist. Nu-ul olandez ar putea fi urmarea acestor asasinate

„In Belarus se pregătesc alegerile prezidenţiale de anul viitor. In ultima dictatură europeană, un posibil candidat al opoziţiei şi un experimentat organizator de manifestaţii sunt condamnaţi la 3 ani de închisoare pentru particparea la o demonstraţie neautorizată de preşedintele ţării, Alexander Lukaşenka. In aceiaşi zi, tiranul interzice prin ukaz utilizarea cuvintelor „Belarus” şi „naţional” în denumirea organelor de presă neoficiale, relevă Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ca din întîmplare, decretul zbirului din Minsk, care stăpâneşte integral mediile audiovizuale, afectează ultimele două ziare ale opoziţiei democratice, relevă ziarul. Care aminteşte de scandalul diplomatic declanşat de tentativa dictatorului de a acapara controlul şi asupra uneia din ultimele organizaţii independente bucurându-se de o bază largă, în speţă cea a minorităţii poloneze. Că această încercare a supărat rău Varşovia îi pasă prea puţin lui Lukaşenka, devreme ce tiranul „se consideră înconjurat de duşmani. Pe drept cuvânt”, după cum constată cotidianul din Frankfurt, menţionând presiunile exercitate de statele vecine proaspăt integrate în UE, care ştiu bine că stabilitatea regională depinde şi de democratizarea Belarusului.

Atâta doar că UE este în derivă. Cotidianele occidentale evidenţiază gravitatea a ceea ce mulţi analişti califică drept criza europeană revelată de dublul refuz olandez şi francez, al tratatului constiotuţional european. De Volskrant din Haga subliniază că proiectul unei Europe federale a fost scoasă de pe ordinea de zi în urma celor două referendumuri. In ziar citim: „Cel mai rezonabil sfat al ultimelor zile a venit din partea guvernului britanic, care a recomandat reflectare şi consultări. UE n-a încetat să funcţioneze şi mai dispune de un temei solid pentru cooperarea continentală. Dar proiectata restructurare a executivului european menit să conducă lărgita Uniune va trebui să devină mai modestă”. Şi ziarul Trouw din acelaşi oraş e de părere că „nu-ul electoratului olandez reprezintă un semnal puternic, indicând serioasele griji iscate de evoluţia Europei. Vechile siguranţe au dispărut, fără ca oamenii politici să fie în stare să găsească noi perspective liniştitoare, astfel încât alegătorii au tras frâna de mână. E o schimbare dramatică, pe care clasa politică nu o va mai putea ignora”.

La Copenhaga, ziarul liberal danez Politiken oferă unul din puţinele editoriale care se ocupă serios de motivele pentru care olandezii au respins proiectul constituţional european. Nu-ul olandez, scrie ziarul, „e deopotrivă mai difuz, dar şi mai substanţial decât al francezilor. E marcat în special de teama de străini”. Potrivit ziarului din Copenhaga, în ultimii ani această angoasă a determinat de pildă şi cursul Danemarcei, fără să fie însă politic dirijată în Olanda. Politiken relevă că această „ţară funcţionează excelent şi că e greu de crezut că nu va redescoperi la un moment avantajele încrederii” , chiar dacă pe moment a declanşat actuala criză de proporţii a Uniunii.

Tot în capitala daneză cotidianul Information pledează în favoarea identificării, de către liderii politici europeni, a unei formule de compromis, apte să echilibreze motivele cu totul difertite ale olandezilor şi francezilor de a respinge tratatul constituţional. Şi în Marea Britanie constituţia va fi respinsă, dar din raţiuni liberale, şi ca atare contrare celor din cauza cărora au spus nu francezii. De dragul Europei, scrie ziarul, Uniunea va trebui să se extragă din marasm, aşa cum a făcut în mod briliant în repetate rânduri, găsind şi de această dată o formulă de compromis valabil, sugerează Information.

Tagesanzeiger din Geneva nu crede însă că Europa dispune în prezent de oameni politici suficient de credibili. Iar Le Figaro de La Paris se teme că rezultatele celor două plebiscite le va da aripi partizanilor unui refuz şi în ţări precum Danemarca sau Luxemburg. Cotidianul crede că Europa are nevoie de o autoritate net mai energică decât cea de care dispune şeful comisiei europene Barroso.

La Reppublica din Roma observă că după masivul vot negativ al olandezilor, Franţa nu mai poate fi cotată drept o excepţie de la regula loialităţii generale faţă de Europa. Europenismul olandezilor a început să se clatine odată cu asasinarea acum 3 ani a lui Pym Fortuyn, un semnal vizibil al pierderii nevinovăţiei întregii Europe, scrie ziarul. Potrivit lui, „întreaga elită politică a continentului e silită acum să se confrunte cu eşecul ultimei ideologii, care a supravieţuit religiilor politice ale secolului 20, şi-anume cea a europenismului de dincolo de politică şi pasiuni. Acest europenism s-a edificat ca în laborator, prin reguli interne şi externe, în temeiul convingerii că trebuie să crească neîncetat, până la realizarea şi desăvârşirea lui”.

Covârşitorul nu olandez, relevă şi Times din Londra „e mai puternic decât al francezilor, fiindcă nu s-a îndreptat ca acesta din urmă împotriva propriului guvern. Acest refuz olandez, care a izbit mortal în tratatul constituţional, respingând direcţia pe care urma s-o imprime Europei, trebuie respectat, conchide cotidianul londonez. Şi Kurier de la Viena abordează lovitura aparent fatală aplicată proiectului constituţional. Ziarul reliefează că politicienii europeni au apucat-o pe un drum greşit punându-i pe cetăţenii Uniunii în faţa unor fapte împlinite. In schimb, ziarul austriac de stânga, der Standard se arată convins că UE rămâne „un instrument de extraordinar succes” în vederea creării şi garantării securităţii în Europa, că „ar putea la rigoare zăgăzui excesele unui capitalism dezlănţuit”, dar că are nevoie de mai multă democraţie, parlamente mai puternice şi o îngrădirii a prerogativelor şefilo de stat şi de guvern. „Intrucât nu s-a reuşit transmiterea acestui mesaj a încasat o lovitură cine nu trebuia”, opinează în concluzie cotidianul vienez.

  • Data 02.06.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B151
  • Data 02.06.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B151