1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Euro în chip de colac de salvare

Guvernele Ungariei şi Poloniei doresc să introducă rapid în ţările lor moneda euro, pe fundalul severei crize economice şi financiare.

default

Moneda comunitară nu poate rezolva însă toate problemele

Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a declarat recent că pe parcursul crizei a devenit evident că euro e cea mai bună protecţie împotriva fluctuaţiilor de curs de schimb. Totodată şeful guvernului de la Varşovia, Donald Tusk, a exprimat speranţa că deja intrarea în faza de pregătire a aderării la moneda comunitară ar frâna scumpirea dobânzilor la creditele externe contractate.

Guvernele polonez şi ungar şi-ar dori introducerea monedei euro în regim de urgenţă. Chiar şi în Marea Britanie, ţară cunoscută pentru euroscepticismul său, numărul celor care se pronunţă pentru aderarea la euro, creşte pe zi ce trece. Motivul acestei bruşte euforii faţă de moneda europeană e lesne de înţeles: euro are o valoare stabilă, pe când monedele naţionale din Ungaria, Polonia, Marea Britanie, precum şi din numeroase alte ţări, care aparţin UE dar nu şi spaţiului euro, s-au depreciat masiv în ultimele luni. Astfel statelor, întreprinderilor, dar şi persoanelor particulare le vine tot mai greu să-şi onoreze obligaţiile financiare faţă de parteneri străini. Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a recunoscut recent: „ne confruntăm cu probleme foarte grave”. La sfârşitul anului trecut forintul a fost cu greu salvat de la prăbuşire cu ajutorul unui pachet de 20 de miliarde de dolari, bani puşi la dispoziţie de FMI, Banca Mondială şi UE. Polonia este mai puţin ameninţată, dar cu toate acestea zlotul a pierdut în decurs de un an o treime din valoare în raport cu euro.

Deprecierea monedelor naţionale în ţările UE, care nu aparţin însă zonei euro, provoacă serioase probleme în privinţa plăţii datoriilor externe. Aceasta pentru că, pe măsură ce moneda respectivă scade ca valoare în raport cu euro, cresc şi datoriile externe. Concret acest lucru îi afectează şi pe cei aprox. o jumătate de milion de englezi, care odată cu ieşirea la pensie şi-au mutat domiciliul în sudul Franţei. În timp ce pe vremea lirei puternice ei trăiau acolo ca nişte împăraţi, odată cu deprecierea lirei se trezesc că nu pot face faţă cheltuielilor curente. Unii dintre ei simt ce înseamnă falimentul personal pe propria pielii, dar multe guverne esteuropene se tem de un faliment al statului. Iar băncile austriece, care s-au extins masiv în Europa de Est se întreabă acum dacă nu cumva s-au pripit. Aprox. o jumătate din întregul volum de credite acordate, au avut ca destinaţie Europa de Est şi de Sud-est. Ceea ce în urmă cu ani a fost elogiat drept pionierat în afaceri, devine acum un factor de risc greu de calculat nu numai pentru bănci ci şi pentru întreaga economie naţională a Austriei.

În vremuri de criză se arată avantajele monedei unice europene, mai ales pentru ţări cu potenţial mai redus. Desigur devine vizibil şi că euro nu este în măsură să rezolve toate problemele, pentru că şi ţări ale zonei euro, care în vremurile bune au cheltuit peste posibilităţi, neglijând competitivitatea economiei proprii, se trezesc cu dificultăţi la plata datoriilor acumulate. Afectate sunt mai ales Irlanda, Grecia, Spania şi Italia, alături de Austria. În acest context, experţii avertizează că primirea în zona euro a ţărilor-problemă n-ar avea efecte benefice. Dimpotrivă valoarea monedei comunitare s-ar prăbuşi pe măsura dispariţiei încrederii în stabilitatea ei.