1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Eufemismul: stilul guvernanței europene

Pentru cetățenii Uniunii Europene cele mai importante subiecte de îngrijorare sunt șomajul, migrația și inegalitățile sociale. Răspund cu adevărat politicile europene acestor preocupări?

Parlamentul European a publicat un nou sondaj de opinie (TNS) pe temele actualității imediate (http://www.europarl.europa.eu/). Noutatea previzibilă este că imigrația a devenit, după șomaj, a doua mare temă de îngrijorare la nivel european. Creșterea este spectaculoasă. Dacă în luna iunie a anului 2013, doar 14% dintre europeni considerau imigrația o problemă, în septembrie 2015, proporția acestora a crescut la 47%.

Dar la nivelul diferitelor țări europene evoluțiile sunt și mai spectaculoase. În Germania, de exemplu, acum doi ani, abia 11% considerau că imigrația ar fi un subiect de preocupare, pe când în septembrie anul acesta procentele crescuseră la 59%. Cei mai îngrijorați sunt, în ordine, maltezii (83%), italienii (67%), ungurii (65%), estonienii (63%). Urmează apoi germanii, dar și austriecii (55%), danezii (54%) și britanicii (52%).

Rezulatele acestea sunt firești, căci ele arată de fapt care sunt țările care au suferit șocul cel mai mare în primă instanță. Malta, Italia, Ungaria, Estonia sunt țări de frontieră și numai grecii par să se fi obișnuit deja sau poate să se fi resemnat într-o oarecare măsură. Prin comparație cu marea criză economică internă, chestiunea migrației a devenit mai palidă (42%). Mulți greci vor fi pactizat în inima lor cu migranții care le iau cu asalt țărmurile. În plus, Grecia a abandonat total propriile sale responsabilități privind frontiera Schengen, devenind o simplă trambulină pentru cei care doresc să ajungă în vestul Europei.

Prin comparație cu situația europeană, românii nu par foarte preocupați (39%) ceea ce este iarăși ușor de înțeles, căci marele val migrator a ocolit România. Firește cei mai puțin îngrijorați sunt portughezii (18%), căci se găsesc completamente în afara ariei de răspândire a imigranților.

Un fenomen mai interesant se manifestă în Franța, acolo unde abia 28% dintre respondenți se arată îngrijorați, dar acest lucru nu poate fi explicat decât prin faptul că tema imigrației este interpretată diferit, căci pentru francezi marea problemă o reprezintă nu neapărat noii sosiți, ci imigranții deja ”francezi”, aflați la a doua generație și care se înrolează în mișcările islamice extremiste. Franța experimentează deja o situație post-migratorie și ar putea reprezenta un caz de studiat pentru alte țări învecinate.

Există, de altfel, o corelație vizibilă între tema migrației și cea a violenței politice, căci îngrijorarea legată de terorism, deși plasată abia pe locul al șaselea, a cunoscut la rândul ei o explozie din iunie 2013 și până în septembrie 2015 (+15%). De fapt migrația și terorismul sunt singurele subiecte care au invadat masiv în ultima vreme agenda publică din țările europene.

Un anumit aspect trebuie menționat. Toate întrebările sunt puse cu grija vădită de a se păstra în zona echivocului și, acolo unde a fost posibil, a pozitivității. De pildă, întrebarea la care ne-am referit mai sus sună așa: ”In your opinion, what are the main challenges facing the EU and its member states in order to face the future?” (Nu am mai găsit nicio altă versiune în afara celei franceze în care challenges = défis). Dar în uzul limbajului politic recent, challenges a dobândit semnificația pozitivă a încercării care te fortifică. Prin urmare, întrebarea de mai sus rămâne neclară și lasă spații nelămurite. Nu știm ce au înțeles cu adevărat respondenții: este migrația ceva negativ care ne crează obstacole nedorite sau, dimpotrivă - după cum susține astăzi discursul oficial –, e ceva pozitiv care ne pune forțele la încercare?

În orice caz, dacă punem tema migrației în contextul celorlalte teme evidențiate de sondaj, observăm că semnificația ei e mai curând negativă, căci apar în același tabel: ”inegalitățile sociale”, ”datoria publică”, ”terorismul”, ”îmbătrânirea populației” etc. Așadar oricât de grijulii au fost autorii chestionarului, ei nu au putut ascunde că Europa a ajuns să vadă în migrație o amenințare pentru viitorul ei (în franceză, défis e ceva mai aproape de adevăr).

O altă întrebare este pur și simplu o aluzie vagă la ceva neexprimat. În traducere ar suna așa: ”Credeți că în chestiunea migrației ar trebui să se ia mai multe sau mai puține decizii la nivel european?” Adică cum? La această întrebare fiecare a înțeles ce a vrut. Și mai sunt câteva la fel de vagi.

Stilul acestui chestionar (comandat de Parlamentul European) este, de fapt, stilul guvernanței europene, care cultivă cu asiduitate eufemismul, încercând să îmbrace totul în culorile pozitivității. Pentru oficialii de la Bruxelles singura amenințare rostită fără ocolișuri este ”populismul”, dar fără să remarce că populismul însuși ar putea fi un efect al unor dificultăți camuflate în ”provocări pozitive” sau a unor crize tratate greșit.

În sfârșit sondajul ne mai arată prăpastia care s-a creat între discursul liderilor și preocupările reale ale cetățenilor. În toate discursurile rostite la Bruxelles sau la Strasbourg, liderii proeminenți afirmă invariabil că țelul central al proiectului de unificare europeană este creșterea influenței Europei pe plan global. Or, după cum ne arată ultimul eurobarometru, acest subiect figurează pe agenda reală a cetățenilor Uniunii exact pe ultimul loc.