Eterna corupţie

„Corupţie în stil românesc” titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG articolul referitor la acuzaţiile aduse (ex) ministrului român al agriculturii de a se fi lăsat mituit cu 15.000 de Euro, cu 100 de litri de ţuică şicu 20 de kilograme de cîrnaţi, la care se adăuga „in spe” şi un automobil de lux.

Oferta i-ar fi fost făcută de un om de afaceri în schimbul cîştigării la licitaţie a unui proiect. Dubioasa tranzacţie, documentată parţial de un film difuzat de televiziunea română , s-a soldat cu demisia ministrului agriculturii Decebal Traian Remeş.

Cazul a făcut vîlvă şi în presa germană - deloc întîmplător. Fiindcă, relevă ziarul citat, colac peste pupăză, comisia Uniunii Europene avertizat deja Bucureştiul cu o reducere substanţială a ajutorului destinat agriculturii dacă pînă la 9 noiembrie nu vor fi îndeplinite condiţiile de administrare a fondurilor. Demisia lui Remeş ar putea reaprinde conflictul dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu, DNA trecînd şi drept fieful şefului de stat.

Dacă cu o zi înainte tabloidul BILD relatase despre cazul Remeş şi acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse, azi ediţia electronică a cotidianului DIE WELT se opreşte în detaliu asupra pierderilor pe care le va avea de suferit România în eventualitatea reducerii de către Uniunea Europeană a ajutorului destinat agriculturii.

Dar, de la valurile pe care le fac pînă şi în străinătate isprăvile unor politicieni români, comentariile publicate masiv azi în presa germană ne retrimit spre Afganistan de unde ostatecul Rudolf Blechschmidt, eliberat din mîinile răpitorilor săi, a ajuns din nou în Germania. Revenirea sa în patrie a adus la incendescenţă dezbaterile în jurul angajamentului german în Hindukuş.

Însă - atrage atenţia KIELER NACHRICHTEN - dacă ar fi să se dea curs revendicărilor cetăţenilor germani de retragere a militarilor Bundeswehrului din Afganistan, ar însemna să li se dea mînă liberă islamiştilor în edificarea unui stat teocratic şi terorist, să i se permită Iranului care aspiră la arma atomică să-şi sporească influenţa periclitînd poziţia preşedintelui Pakistanului Musharraf.

Consecinţele unei astfel de evoluţii ar fi incalculabile pentru întreaga regiune şi pentru securitatea în lume .

Aşadar, revendicările cetăţenilor nu pot avea drept consecinţă o retragere a militarilor germani din Afganistan, deduce şi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG , reamintindu-le cititorilor că intervenţia trupelor internaţionale după 11 septembrie nu a avut drept scop doar combaterea terorismului ci şi repunerea pe picioare a unui Afganistan doborît la pămînt.

Or, atrage atenţia RHEIN ZEITUNG, problema centrală în Afganistan o reprezintă şi lentoarea cu care se săvîrşeşte procesul reconstrucţiei.

Prin urmare, Germania rămîne în Afganistan titrează KURIER de la Viena explicînd şi de ce: demult deja, aşa zisa Mantra a preşedintelui Bush , sloganul „nu dăm înapoi” este şi deviza statelor care au trimis militari în regiune, chiar dacă se ştie deja prea bine, cu bombe şi grenade nu pot fi cucerite inimile localnicilor.

Indiferent ce se poate crede despre politica americană – ea nu este produsul exclusiv al Şefului Casei Albe scrie DER STANDARD, referindu-se la congresmenii americani care s-ar fi lăsat influenţaţi de anumite grupări electorale angajate, cotînd drept genocid masacrul comis de Imperiul Otoman împotriva armenilor. Reacţiile idiosincratice ale Turciei sunt deplasate conchide - cotidianul austriac.

Divergenţele de opinii ale Ankarăi cu Washingtonul, la care se adaugă disputele cu Franţa preşedintelui Sarkozy, ar putea întrerupe catastrofal drumul şi aşa bolovănos al Turciei spre Uniunea Europeană - crede LA STAMPA.

În sfîrşit BASLER ZEITUNG, aproape la unison cu restul ziarelor occidentale, salută decizia Juriului premiului Nobel pentru Literatură de a-i acorda, ce-i drept cam tîrziu, înalta distincţie scriitoarei Doris Lessing.