1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Estul Ucrainei: Sciziune, dar nu şi-n gândire

Rezultatele unui studiu realizat de ambele părţi ale liniei de demarcaţie din estul Ucrainei i-au uimit pe cercetătorii germani. Acestea conţin recomandări atât pentru Kiev cât şi pentru Moscova.

Karte Ukraine Donbas Englisch

Regiunea Donbas

Cu 3 ani în urmă, în iunie 2014, conflictul ucrainean intra în faza critică. Armata ucraineană, până atunci destul de rezervată, a încercat să-i alunge pe separatiştii înarmaţi, aflaţi sub conducerea ruşilor. Au reuşit, însă numai parţial. Linia de demarcaţie trasată în vara aceluiaşi an împarte în două regiunea minieră Donbas. Kievul controlează peste jumătate din teritoriile Doneţk şi Lugansk, iar restul s-a constituit în autointitulatele Republici Populare Doneţk şi Lugansk.

Dar ce gândesc acum, legat de fondul conflictului, oamenii din aceste regiuni? Şi ce viitor cred ei că vor avea? La aceste întrebări a încercat să ofere răspunsuri, prin intermediul unui sondaj de opinie, recent înfiinţatul Centru pentru Studii Est-Europene şi Internaţionale (ZOiS) de la Berlin. Chestionate au fost persoane care trăiesc de ambele părţi ale liniei de demarcaţie. 

Interviuri telefonice - din motive de securitate

Abordarea este rară având în vedere faptul că cercetătorii ucraineni efectuează sondaje numai în teritoriile controlate de către Kiev din motive de securitate şi, probabil, din cauză că, de teamă, oamenii din aşa-numitele "republici populare" n-ar spune mereu adevărul. "Pe timp de război niciun sondaj de opinie nu poate fi făcut în condiţii ideale", afirmă directoarea ZOiS, Gwendolyn Sasse. Ca atare, în teritoriile controlate de ucraineni, interviurile au fost realizate personal, iar în cele ocupate - telefonic. "Cred că într-o discuţie telefonică oamenii se simt mai siguri", adaugă Sasse. Dezavantajul ar fi că unele întrebări sunt întotdeauna scurtate. În total, la finele anului 2016, au fost chestionaţi aproximativ 1200 de est-ucraineni.

Ukraine Pro NATO EU Beitritt Demonstration 05.09.2014 (picture alliance/Oleksandr Prokopenko/Oleksandr Prokopenko)

Demonstraţie pro-aderare UE şi NATO în Ucraina, septembrie 2014

Acord în privinţa integrării occidentale

Rezultatele studiului indică diferenţe de opinie, dar nu majore. "În multe privinţe am descoperit mai multe asemănări de gândire decât se credea aici în occident", spune directoarea ZOiS. Astfel, o treime din ucrainenii intervievaţi au declarat că iau contact cu rudele care trăiesc de cealaltă parte a liniei de demarcaţie de cel puţin o dată - de două ori pe săptămână. În ambele tabere există o mixtură de identităţi (ucraineană şi rusă). În orice caz, conflictul a făcut ca oamenii din autointitulatele republici populare să se simtă mai degrabă ruşi (26,1%) comparativ cu cetăţenii de pe partea controlată de Kiev (3,4%). 20,5% din cetăţenii aflaţi la vest de linia de demarcaţie se simt mai degrabă ucraineni. La est, în teritoriile separatiste, doar 8,5% îşi declară apartenenţa la poporul ucrainean.

În privinţa priorităţilor din politica externă, oamenii din estul Ucrainei se declară, de ani de zile, împotriva integrării occidentale. Conform studiului ZOiS, părerea acestora a rămas neschimbată. Marea parte a populaţiei din estul Ucrainei (3/4) este contra aderării Ucrainei la Uniunea Europeană şi la NATO. În orice caz, numărul celor care încurajează asemenea demersuri este semnificativ mai mare în teritoriile controlate de Kiev. De asemenea, majoritatea est-ucrainenilor de ambele părţi ale regiunii Donbas are o părere critică în privinţa preşedintelui ucrainea Petro Poroşenko.

O regiune divizată

În anumite chestiuni au fost stabilite, totuşi, diferenţe de gândire. Aproape jumătate dintre locuitorii republicilor populare consideră că principalul motiv al conflictului l-a reprezentat imixtiunea occidentului. Circa o treime crede că a fost vorba de o "reacţie locală împotriva guvernului naţionalist". Pe partea controlată de Kiev gândesc astfel 23,1% din oameni. 37,1% îi atribuie Rusiei vina pentru conflict.

Ukraine Kriegsalltag (picture alliance/AP Photo/Evgeniy Maloletka)

O zi obişnuită din războiul purtat în estul Ucrainei

Atitudinea faţă de Acordul de la Minsk este diferenţiată. Aproape 40% dintre ucrainenii din teritoriile controlate de Kiev mai degrabă aprobă prevederile acordului, în timp ce, în teritoriile separatiste, numai jumătate sunt de aceeaşi părere. Extrem de deosebite sunt părerile în privinţa viitorului statut al teritoriilor controlate de separatişti. Pe partea ucraineană, 64,7% din populaţie îşi doreşte statutul de dinainte de conflict, în timp ce - pe partea cealaltă a liniei de demarcaţie - doar 10% declară acelaşi lucru. O treime dintre locuitorii teritoriilor separatiste ar fi în favoarea unui statut de autonomie în Ucraina sau în Rusia.  

Recomandări pentru Ucraina şi Rusia

În privinţa statutului regiunii Donbas, oamenii sunt adânc divizaţi. Conform reprezentanţilor Centrului pentru Studii Est-Europene şi Internaţionale (ZOiS) de la Berlin, rezultatul studiului reprezintă un mesaj important pentru părţile implicate cât şi pentru cei care lucrează la soluţionarea conflictului.

Directoarea instituţiei, Gwendolyn Sasse, îi recomandă guvernului ucrainean să nu renunţe uşor la teritoriile aflate acum sub ocupaţie. Desigur, nu aceasta este linia oficială, însă există tendinţa unei anumite renunţări. Pe de altă parte, mai afirmă experţii, Moscova n-ar trebui să pornească de la premisa că integrarea teritoriilor ocupate va decurge fără probleme: "Vederile şi identităţile oamenilor de acolo sunt diferite, dar mulţi se simt în continuare parte din Ucraina."

Autor: Roman Goncharenko / Claudia Ştefan