1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Estul Ucrainei: Poroșenko pregătește un nou început controversat

Ucraina vrea să redefinească politic situația din estul separatist al țării. Într-un proiect de lege nou, președintele Poroșenko descrie Rusia drept agresor și se pronunță pentru respectarea Acordului de la Minsk.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko

Petro Poroșenko se grăbește. A lucrat luni de zile la un proiect de abordare nouă a ținuturilor separatiste Donețk și Lugansk. Detaliile au fost ținute secrete, s-a discutat în spatele ușilor închise doar cu partenerii occidentali. Acum se trece însă la treabă. Deja joi, deputații ucraineni au putut vota în primă lectură asupra a două proiecte de lege introduse de Poroșenko în Parlament abia cu o zi înainte. Neoficial, legile vor fi denumite de "reintegrare" și vizează revenirea regiunilor Donețk și Lugansk sub controlul Kievului.

Unitate de măsură similară cu cazul Crimeei

Primul proiect de lege "despre particularitățile politicii de stat" constată pe 15 pagini ceea ce toți ucrainenii știau deja, deși nimeni nu se încumeta să recunoască oficial prin lege: Rusia trebuie privită ca agresor iar regiunile separatiste Donețk și Lugansk trebuie privite ca aflate "temporar sub ocupație". Kievul va aplica astfel și pentru Donbas (după trei ani de conflict) o unitate de măsură similară celei folosite la anexarea Crimeei. Poroșenko propune ca înțelegerile de pace pentru estul Ucrainei și Acordul de la Minsk negociat în septembrie 2014 și februarie 2015 în capitala Belarus să capete statut de sarcini de îndeplinit urgent, mai ales în domeniul securității.

În fine, controversata "Operațiune anti-teroristă" (ATO) ar trebui redenumită și restructurată. Criticii cred că denumirea actuală este total depășită într-un conflict cu armament greu. Cuvântul "război" nu este folosit, ci se vorbește în proiectul de lege de "respingerea agresiunii sprijinite armat de Rusia". Operațiunile vor fi coordonate în curând de un stat major comun al armatei și nu de serviciul secret SBU ca până acum.

Monument de comemorare a celor care și-au dat viața în operațiunile anti-teroriste din Ucraina

Monument de comemorare a celor care și-au dat viața în operațiunile anti-teroriste din Ucraina

Retragerea luptătorilor, precondiție pentru autonomie

Al doilea proiect de lege este mult mai scurt și privește "Condițiile pentru o soluționare pașnică" a conflictului care a provocat până acum oficial moartea a peste 10.000 de persoane. O lege aprobată de legislativul ucrainean în septembrie 2014 care stabilea statutul special de autonomie pentru regiunea Donbas și care era valabilă pe trei ani va fi prelungită cu încă 12 luni. Legea în sine nu a fost însă niciodată aplicată. Legea acordă separatiștilor amnistie, regiunile Donețk și Lugansk primesc dreptul de a-și decide singure limba oficială, locuitorii au dreptul să se implice în numirea personalului organelor juridice și au dreptul de a înființa o "miliție populară". O precondiție în acest sens ar fi organizarea de alegeri comunale, care ar trebuie reglementat de o lege separată, neelaborată până în prezent. Planul lui Poroșenko mai propune o misiune de pace a ONU la Donbas.

Joi, președintele ucrainean și-a completat propunerile legislative, pentru a grăbi adoptarea acestora. Pasajul adăugat se referă la faptul că toate prevederile noi pot intra în vigoare doar după ce toți luptătorii "organizațiilor ilegale înarmate" vor fi părăsit Donbasul. Și armele care ar veni din Rusia, în opinia Kievului, ar trebui retrase. 

Respingere la Moscova și Donețk

Proiectul lui Poroșenko a demarat o dezbatere controversată în Ucraina. Primul proiect de lege a fost susținut în Parlament. Criticată este corelarea acestuia cu înțelegerile de la Minsk, considerate de opoziție potențial periculoase pentru Kiev. Comisia pentru securitate a legislativului a votat deja legea joi și a deschis astfel calea aprobării ei în plen. Membrii comisiei nu au putut ajunge însă la un acord pe al doilea proiect de lege, cel care se referă la autonomia separatiștilor. În fața Parlamentului au demonstrat 300 de persoane care se opun inițiativei prezidențiale. Două partide de opoziție, printre care Patria al fostei prim-ministre Iulia Timoșenko, au anunțat deja că vor vota împotriva noilor prevederi.

Partidul Iuliei Timoșenko va vota în Parlament împotriva proiectului de lege al lui Poroșenko

Partidul Iuliei Timoșenko va vota în Parlament împotriva proiectului de lege al lui Poroșenko

Și Rusia a criticat proiectul lui Poroșenko. Acesta ar respinge Acordul de la Minsk și ar bloca procesul de pace, acuză Boris Grislov, reprezentantul Ruisie în grupul de contact de la Minsk. Similar s-au exprimat și liderii separatiști, care au avertizat cu privire la escaladarea conflictului.

Expert: Situația actuală va fi cimentată

Reacțiile din Vest sunt deocamdată reținute. Guvernul german nu s-a pronunțat deocamdată cu privire la acest proiect de lege care descrie Rusia drept agresor. Un purtător de cuvânt guvernamental a salutat, la interpelarea DW, prelungirea statutului special de autonomie, care ar fi un "pas important spre implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk".

Gustav Gressel, de la think-tank-ul European Council on Foreign Relations din Bruxelles, nu se așteaptă la mari progrese în urma inițiativei lui Poroșenko. "Pe teren, noua lege nu va schimba nimic, pentru că Rusia nu va vrea nici să se retragă, nici să aplice consistent Acordul de la Minsk", a declarat Gressel. Colegul său Balazs Jarabik, expert în estul Europei la Centrul Carnegie, adaugă: "Se cimentează doar actualul status quo."

Autor: Roman Goncharenko/os