1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Este Turcia aptă pentru a începe negocierile de aderare?

Un comentariu de Baha Gungor prezentat de Rodica Binder Una rece una caldă -în aceşti termeni ar putea fi rezumată baia de sentimente prin care a trecut Turcia în ultima perioadă cînd a fost pusă în discuţie ipoteza aderării ei la Uniunea Europeană.După ce preşedinta UCD Angela Merkel a rostit un NU categoric în faţa responsabililor politici de la Ankara,chiar la ei acasă- cîteva zile mai tîrziu cancelarul social democrat Gerhard Schroder i-a asigurat pe guvernanţii turci de sprijinul deplin pe care Germania îl va acorda ţării pentru a deveni membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.Baha Gungor, redactorul şef al departamentului turc al postului nostru de radio consideră că promisiunea făcută de cancelar colegilor săi turci echivalează cu un dans pe sîrmă dar fără plasă. Cancelarului Gerhard Schroeder nu i-a fost deloc greu să cucerească simpatia gazdelor turce şi a păturilor largi ale populaţiei ţării de la Bosfor după ce cu doar cîteva zile înainte, Angela Merkel le curmase acestora orice urmă de speranţă într-o apropiată aderare a Turciei la Uniunea Europeană, oferindu-le doar şansa unui statut de partener privilegiat. Ministrul german de externe Joschka Fischer a încurajat la rîndul lui disponibilitatea aproape nemărginită a premierului Erdogan şi a echipei sale de a continua reformele şi astfel Schroder s-a simţit îndrituit să sublinieze şi necesitatea respectării unei promisiuni făcute Turciei deja cu patru decenii în urmă: aceea de a o primi în Uniunea Europeană. Pe de-asupra coaliţia roşu verde de la Berlin consideră că Turcia trebuie răsplătită neapărat şi pentru compromisul făcut în vederea soluţionării chestiunii cipriote.Din perspectiva atualei echipe a lui Gerhard Schrdoer contează prea puţin faptul că litigiul turco elen din frumoasa insulă mediteraneană şi soluţionarea lui, care face astfel posibilă reunificarea Ciprului la 1 mai, şi primirea sa în Uniunea Europeană nu prea au de-a face cu criteriile de la Copenhaga. Comisia Uniunii Europene este însă cea care în cele din urmă va trebui să verifice în ce măsură Turcia satisface criteriile politice şi economice pentru a deveni membru al Uniunii, dacă drepturile omului şi principiile democraţiei sunt cu adevărat respectate. Abia după aceea în luna decembrie Turcia va primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare cu scopul ducerii lor la bun sfîrşit şi nu al întreruperii lor din cauza nerespectării de facto a vreunuia sau mai multor criterii.Premierul turc Regep Erdogan a atras atenţia asupra efectelor psihologice benefice pe care le-ar avea începutul negocierilor: credibilitatea internaţională a Turciei ar creşte, investiţiile străine în ţară ar spori şi reformatorii s-ar simţi încurajaţi să continue procesul deja început.In plus - deloc neglijabil - un stat avînd o populaţie majoritar musulmană cum este cea a Turciei dar în care principiile pluralismului şi democraţiei , ale economiei de piaţă funcţionează conform criteriilor europene şi occidentale, s-ar răsfrînge pozitiv asupra întregii regiuni.Modelul turc ar putea face şcoală în întreaga lume islamică care şi aşa priveşte cu ochi de Argus întregul experiment.Si totuşi în pofida sprijinului indiscutabil pe care Turcia îl va primi dinn partea Germaniei, prudenţa este recomandabilă tocmai fiindcă nu există un plan alternativ la cel al aderării sau al eşecului acesteia. Pe deasupra, în Europa există foarte multă reţinere faţă de primirea Turciei în Uniune iar în interiorul ţării naţionaliştii şi extremiştii islamici abia aşteaptă momentul în care utopia aderării să eşueze.Intr-un asemenea caz, influenţa occidentului în Turcia ar scădea brusc iar compatibilitatea de interese în cadrul NATO a cărei membră Turcia este, ar fi periclitată. Cert este că Turcia merită prin tot ceea ce a realizat pînă acum să fie încurajată şi sprijinită iar Europa trebuie să demonstreze posibilitatea diverselor culturi şi religii de a conlucra întru consolidarea unei ordini globale de pace.Pînă în momentul de faţă nici o altă ţară din spaţiul islamic nu şi-a demonstrat mai convingător decît Turcia capacitatea de a coopera cu occidentul.