1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Este oficial! Moldovenii vorbesc româneşte

Rusia, regimul separatist de la Tiraspol şi forţele politice pro-ruse de la Chişinău au reacţionat post-factum la hotărârea de joi a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova care a statuat că „limba oficială

default

Astfel, Curtea Constituţională a conferint statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în 1991, în care limba română este proclamată limbă de stat.

“Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în Hotărârea Curţii Constituţionale.

Documentul a fost adoptat fără mare vâlvă în ajun, pornindu-se de la sesizarea unui grup de deputaţi liberali. Kremlinul şi acoliţii săi de la Chişinău şi Tiraspol nu au reuşit să exercite presiuni. În schimb, au reacţionat furios, din toate părţile, vineri, 6 decembrie.

Tkaciuk ameninţă cu război în locul lui Şevciuk

Deputaţii comunişti au enunţat replici dure la adresa membrilor Curţii. Comunistul Grigore Perenco a cerut crearea unui grup de lucru parlamentar care să formuleze o declaraţie de condamnare a CC. El şi-a argumentat propunerea prin faptul că Declaraţia de Independenţă a fost adoptată printr-o lege organică ce nu poate fi mai presus decât Legea Supremă. Deoarece majoritatea parlamentară a respins ideea creării grupului de lucru, în semn de protest, comuniştii au părăsit sala de şedinţe. Comunistul Mark Tkaciuk a insinuat că oficializarea limbii române în Moldova ar putea duce la declanşarea unu nou conflict transnistrean. Tkaciuk consideră că decizia Curţii este o dovadă a faptului că judecătorii acesteia care deţin cetăţenie română au dovedit că ”populaţia Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa a fost ocupată cu forţa pe 28 iunie 1940”. Tkaciuk este de părere că prin decizia de joi „s-a făcut un pas uriaş spre eliminarea statului moldovenesc independent” şi reaminteşte că în 1991 încercarea de reunificare a României a condus la declanşarea conflictului transnistrean.

Dodon cot la cot cu comuniştii

Şi liderul socialiştilor, Igor Dodon, a spus că deputaţii socialişti vor urma exemplul comuniştilor şi vor părăsi sala de şedinţe a Parlamentului. Într-un comentariu pe blogul său, Dodon a scris că socialiştii vor porni „un atac dur împotriva partidelor pro-româneşti” şi i-a chemat „pe cei cu viziuni similare” să se alăture acestei lupte, „pentru a-i înlătura pe unionişti de la guvernare”. „Noi vedem că în Republica Moldova este pus în funcţiune planul declarat oficial al preşedintelui român Traian Băsescu – anexarea Republicii Moldova la România”, scrie Dodon. Socialistul acuză Curtea Constituţională de trădare şi lipsă de respect faţă de Constituţie. El susţine că românizarea „este o pregătire pentru anexarea teritorială a Moldovei, ceea ce va fi o provocare pentru Transnistria şi Găgăuzia, precum şi o provcare spre un scandal politic cu Rusia”.

PD vrea referendum

Hotărârea de joi a Curţii Constituţionale a zdruncinat atmosfera şi în coaliţia de guvernare. După ce a tot oscilat în diferite perioade ale carierei politice între „română” şi „moldovenească” în ceea ce priveşte limba vorbită de basarabeni, vineri, liderul PD Marian Lupu a reiterat că el este moldovean şi vorbeşte moldoveneşte. Totuşi el a precizat că cele „două” limbi sunt identice şi fiecare cetăţean are dreptul să o numească cum crede de cuviinţă. Potrivit lui, în Constituţie va rămâne sintagma „limba moldovenească”, iar modificarea Legii Supreme în acest sens poate avea loc doar în cadrul unui referendum naţional. Lupu a declarat că cei care doresc schimbarea denumirii limbii în Constituţie doresc de fapt lichidarea statului şi unirea cu România – o declaraţie condamnabilă, în opinia analiştilor politici, în contextul politic actual.

La fel de vehement a fost şi preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov. „PD a fost creat cu ideea de a apăra statalitatea Republicii Moldova... În ultimul timp, noi avem dezmățul acesta unionist în ţară şi nu ne ocupăm cu treburile noastre. Am devenit ostatici - unii ai Moscovei, alții ai Bucureștiului și nimeni ai Chișinăului”, a menţionat Dumitru Diacov.

Oficial, Partidul Democrat consideră că “doar poporul poate decide ce limbă vorbeşte şi optează pentru desfăşurarea unui referendum”.

Rusia sugerează posibila recunoaştere a Transnistriei

Preşedintele Comitetului pentru relaţii externe din Duma de Stat a Rusiei, Alexei Puşkov, a calificat hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova privind limba de stat drept un pas care va duce la pierderea Transnistriei. „Moldova a recunoscut limba română ca limbă de stat, în pofida Constituţiei sale. Încă un pas care duce la pierderea Transnistriei”, a scris Puşkov pe o reţea de socializare.

Şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat hotărârea de joi a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. „Româna a fost recunoscută limbă de stat în Moldova, iar Transnistria răspunde prin introducerea legislației Federației Ruse”.

Şevciuk, suspect de calm

Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a reacţionat neaşteptat de calm: „Nu suntem împotriva acestei decizii, însă ne-am dori ca Republica Moldova să ia în considerare interesele locuitorilor din Transnistria cu privire la integrarea cu Federaţia Rusă”. (…) “Ei, (guvernanţii de la Chişinău – n.n.) au un mare număr de consilieri din România. Republica Moldova demonstrează priorităţile politicii externe - într-o formă sau alta să transmită administrarea ţării către Bruxelles sau poate și către Bucureşti”, a spus liderul transnistrean.

Băsescu şi Ponta: „S-a făcut dreptate”

Presedintele Romaniei Traian Băsescu a mulţumit Curţii Constituţionale a Republicii Moldova pentru decizia privind limba română, pe care a catalogat-o drept "un act de dreptate" şi a precizat ca este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut în ultimii ani. Şi premierul român Victor Ponta a salutat decizia Curţii, afirmand că este o decizie simbolică, ce completază "veştile bune" pe care cetăţenii din Moldova le-au primit în ultima perioadă. „Sunt extrem de fericit să vad că, alături de multe decizii şi proiecte oficiale, concretizate între România şi Republica Moldova în ultima perioadă, de astăzi ne uneşte, la nivelul unei decizii oficiale, şi limba pe care o vorbim de veacuri", a spus Ponta.

Întâmplător sau nu, în noaptea de joi spre vineri, clădirea Palatului Republicii din Chişinău (unde au loc şedinţele Parlamentului) şi clădirea Partidului Liberal (autorii sesizării depuse la Curtea Constituţională) au fost profanate de patru tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 27 de ani. Aceştia au fost prinşi de poliţişti şi se află în izolator.