1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Este o campanie electorală calmă primejdioasă pentru democraţie?

Campania electorală din Germania vegetează. Controversele lipsesc iar politicienii par blazaţi. Să fie aceasta o ameninţare pentru democraţie? Sau numai o dovadă a stabilităţii eşichierului politic de la Berlin?

"Cine apare în public atât de reţinut, de modest şi fără pic de îngâmfare, acela nu poate fi ţinta atacurilor la persoană", a declarat pentru DW politologul Michael Spreng, referindu-se la reuniunile de campanie ale cancelarului creştin-democrat Angela Merkel. Spreng a subliniat: "Doamna Merkel sugerează electoratului că totul e nemaipomenit de bine şi că va rămâne aşa, de aceea nu trebuie decât să o realeagă în funcţie, fără a depune niciun efort intelectual sau material". Acest mesaj constituie, potrivit expertului, o mare problemă pentru concurentul Angelei Merkel, social-democratul Peer Steinbrück.

Spreng a fost în 2002 consilier de campanie al lui Edmund Stoiber, candidatul de atunci al conservatorilor la funcţia de cancelar. El consideră că Merkel nu comite nicio greşeală în aceste zile şi săptămâni. Este foarte sigură pe ea când apare în public iar discursul îi este curăţat de orice temă care ar putea fi atacată de opoziţie. Mai mult decât atât, Merkel a confiscat teme ale opoziţiei, cum ar fi renunţarea la energia atomică sau stabilirea unui salariu minim, prezentându-le drept ale ei.

Sondajele sunt descurajante pentru opoziţie. Potrivit acestora, rezultatul este de pe acum clar şi va permite alianţei, formată din conservatori şi liberali, să guverneze pe mai departe. În cel mai rău caz va apărea o nouă mare coaliţie compusă din conservatori şi laburişti. Astfel, li se sugerează politicienilor că nu are rost să se mai agite. "Nu am mai întâlnit niciodată atâţia politicieni care să nu vrea să se implice în această campanie, care se duc numai din obligaţie la întâlnirile de campanie", a declarat la rândul său Jens Thurau, corespondent DW la Berlin.

Potrivit acestuia, în campanie nu se vorbeşte deloc despre chestiuni de viitor importante, care-i preocupă pe mulţi dintre germani. Aşa de pildă nu se vorbeşte despre măsuri menite să garanteze un sistem de sănătate echitabil, sau despre felul în care vor fi tratate persoanele, tot mai multe, ajunse la senectute şi care necesită îngrijiri. Nu se discută nici despre poziţia Germaniei faţă de criza din Siria, nici despre problemele UE. Iar dacă totuşi se discută, atunci numai în treacăt.

Are Germania o democraţie la care nu participă nimeni?

Ce să însemne oare o campanie electorală ternă, cu dezbateri politice anoste? Nu sunt acestea simptomele lipsei unei componente majore a democraţiei? "Asistăm la un duel între o candidată care nu doreşte o campanie electorală autentică şi un candidat care nu poate, singur, să poarte o astfel de campanie", a constatat politologul Michael Spreng. "Şi atunci, captiv între aceşti doi poli, electoratului i se mai poate pretinde entuziasm?", a mai întrebat el.

Thorsten Faas, profesor de politologie la Universitatea din Mainz, subliniază la rândul său că astfel de strategii de campanie stimulează doar absenteismul la urne. El a reamintit pentru DW că în 2009, la ultimele alegeri generale, numai 70 la sută din germani s-au dus la vot, acesta fiind cel mai scăzut procent înregistrat în istoria postbelică a ţării.

Mitul absenteiştilor mulţumiţi

Profesorul Faas respinge şi teza că dezinteresul faţă de politică manifestat de tot mai mulţi germani s-ar datora faptului că Germaniei îi merge bine din punct de vedere economic, în comparaţie cu alte ţări europene. El evidenţiază că mai ales şomerii şi oamenii cu venituri mici, care locuiesc în zone defavorizate, refuză să se ducă la vot. Deci, "teoria că absenteismul ar dovedi o prea mare mulţumire nu este decât un mit, care nu are nimic comun cu realitatea", a conchis profesorul de la Mainz.