1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Este nevoie de un compromis cu Rusia

La summitul G20 de la Brisbane nu se va găsi nicio soluţie de rezolvare a conflictului din Ucraina. Occidentul are nevoie de o altă viziune, de o nouă strategie, este de părere Ingo Mannteufel.

UPDATE. În urma discuţiilor care au durat mai multe ore, nu s-au înregistrat progrese între Rusia şi Occident. Înăsprirea sancţiunilor a fost amânată. În contextul crizei din Ucraina, Statele Unite şi UE nu intenţionează, conform preşedintelui Barack Obama, să sancţioneze şi mai dur Rusia. Sancţiunile în vigoare sunt deja foarte dureroase pentru Moscova, a adăugat Obama în cadrul unei conferinţe de presă, după summitul G20 de la Brisbane, Australia. Se ia însă în calcul intensificarea presiunii asupra Federaţiei Ruse.

-----------------------------------------------

Cu toate că pe agenda principală a evenimentului ar trebui să afle subiecte de natură economică, prima zi a summitului G20 din Brisbane a fost dedicată conflictului ucrainean. Cancelara germană însăşi a discutat, fără niciun rezultat, cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre criza în care se află Europa pe care nu puţini o consideră preambulul unui nou Război Rece.

Fără îndoială, noile confruntări între Rusia şi Occident au tensionat viitorul politic al Ucrainei, iar anexarea Crimeei de către Moscova şi destabilizarea estului ţării, au acutizat problemele din regiune. Cu toate acestea, ţările occidentale nu ar trebui să reacţioneze isteric, lăsându-se angrenate într-un nou Război Rece.

Deutsche Welle Russische Redaktion Ingo Mannteufel

Ingo Mannteufel

Este nevoie, mai mult ca oricând, de prudenţă. Trebuie găsită o nouă strategie, iar posibilităţile şi riscurile - bine cântărite. Prin urmare, cancelara germană procedează corect: Angela Merkel comunică direct cu Kremlinul, respectiv cu preşedintele Putin însuşi şi nu abandonează aceste discuţii în pofida faptului că, momentan, nu au niciun rezultat.

Politica Rusiei din ultima vreme a generat multă neîncredere, chiar consternare. Cu toate acestea, diplomaţia occidentală trebuie să continue dialogul cu Putin. Numai în situaţia în care reapare măcar un dram de încredere reciprocă se poate vorbi despre înţelegeri, absolut necesare dacă ne uităm către violenţele din Doneţk.

Acum, când Putin îşi flexează muşchii, cel mai mare pericol pentru pacea mondială îl reprezintă scăparea de sub control a jocului său de glezne: avioane de luptă deasupra Atlanticului de Nord sau nave de război în apropiere de Australia.

Apoi, Occidentul şi guvernul ucrainean ar trebui să accepte neplăcutul adevăr că, fără participarea Rusiei, este pratic imposibil să îmbunătăţeşti situaţia economică şi socială în Ucraina. Moscova controlează nu doar livrările de gaze, taxele de tranzit pentru acestea, piaţa de desfacere pentru bunurile industriale ucrainene şi fluxul de ruble trimise înapoi acasă de ucrainenii care lucrează în Rusia. Ar trebui să fie clar pentru oricine, mai ales după anexarea Crimeei, că Putin nu va ezita să folosească în interesul său aceste unelte.

Este, prin urmare, absolut necesar ca guvernele occidentale şi conducerea ucraineană să aibă un concept comun şi să facă o ofertă Rusiei, care să ţină cont de interesele acesteia. Desigur, nu trebuie recunoscute zonele neoimperialiste de influenţă, iar dezvoltarea statului de drept şi a economiei de piaţă după model european nu ar trebui bruiate din exterior.

Totuşi, compromisul ar putea fi posibil, dacă Ucraina nu va tânji, deocamdată, să adere la NATO. Apoi, este important ca Tratatul de Asociere cu UE semnat de Ucraina să nu dezavantajeze major economia Rusiei şi să aibă loc o descentralizare a Ucrainei, care să ofere mai multe drepturi regiunilor. De altfel, acest ultim aspect a fost, în principiu, promis de preşedintele Petro Poroşenko. De asemenea, s-a luat act de posibilele urmări negative ale Acordului de Asociere asupra economiei ruseşti, Bruxelles-ul acceptând, de facto, să amâne intrarea în vigoare a documentului până la 1.1.2016.

Mai este mult de lucru până la un compromis durabil. Nu va fi simplu să convingi Kremlinul şi să determini astfel o schimbare a politicii ruseşti. Însă, în loc să tot ameninţe, pur şi simplu, cu noi sancţiuni, guvernele occidentale ar trebui să folosească sancţiunile şi ameninţările în acest sens pentru obţinerea unui compromis politic. După aceea, pas cu pas, sancţiunile pot fi înăsprite sau, dimpotrivă, relaxate.

Este de înţeles că mânia şi neîncrederea se fac simţite peste tot. Apelurile la compromis sunt imediat taxate în Vest, fiind ştampilate din start drept o politică naivă - nu că nu ar exista pericolul acesta. Însă, ucrainenii nu pot fi ajutaţi nici cu discuţii de ordin moral, nici cu soluţii militare, după cum au demonstrat pierderile masive suferite de armata ucraineană în luna august.

Este de asemenea clar că relaţiile între UE şi Rusia nu vor fi prea curând la fel cum erau înainte de criza ucraineană. Trebuie să se schimbe multe lucruri înainte de a vorbi despre un parteneriat strategic. Un foarte generos plan Marshall pentru Ucraina nu pare să poată fi evitat. Statele Unite şi UE sunt obligate să sprijine o atare iniţiativă. Însă aceste lucruri nu sunt posibile fără ajungerea la un compromis cu Rusia. Acest lucru este ştiu foarte bine şi de către preşedintele Putin, de unde şi atitudinea lui intransigentă la summitul G20.