1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Este Jobbik o problemă pentru România?

Liderul Jobbik din Ungaria, Gábor Vona, este un critic perseverent al lumii occidentale şi nu exclude asocierea ţării sale la Uniunea Euroasiatică condusă de Rusia.

default

Gábor Vona

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să adopte o hotărâre prin care să interzică intrarea în România a militanţilor partidului Jobbik din Ungaria. El a făcut aluzie la incidentele apărute în cursul unei manifestări comemorative organizate la Târgu Mureş şi la care au participat şi militanţi ai acestui partid din Ungaria. Preşedintele a anunţat chiar intenţia de a aborda subiectul cu ocazia proximei şedinţe CSAŢ.

Este de presupus că Guvernul nu a luat în serios aceste declaraţii, căci „un act normativ”, după cum s-a exprimat preşedintele nu poate interzice libera circulaţie a unei categorii de persoane pe teritoriul României şi implicit al Uniunii Europene. Juristul Frunda György are dreptate să spună că „soluţia nu e fezabilă”. Întrebat în calitate de consilier al primului-ministru ce părere are, el a arătat că posibilităţile de acţiune ale autorităţilor române sunt limitate: „Poţi să le interzici să facă manifestaţii, nu le dai autorizaţie să facă manifestaţii, dar nu văd nicio posibilitate să le interzici să circule liber prin România”. El nu a ezitat în schimb să se delimiteze în mod clar de ideile profesate de Jobbik: „Aceşti oameni care sunt membrii unui partid de extremă dreaptă ne fac foarte mult rău nouă, comunităţii maghiare din România”. (RFI) Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a fost la rândul său categoric: „cei care au venit şi au protestat din Ungaria, vorbesc de extrema dreaptă, ar trebui să protesteze în Ungaria. (...) Eu nu sunt de acord să vină oamenii din Ungaria să protesteze la noi, nici la Târgu Mureş, nici în alte localităţi”. (Agerpres)

Dar cu toate că Uniunea maghiarilor proaspăt cooptată la guvernare s-a delimitat net de manifestaţiile Jobbik, declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu pun guvernul în dificultate. Cel puţin o parte din populaţia românească sensibilă la tema maghiară va lua nonacţiunea guvernului ca pe un semn de slăbiciune, ca pe o concesie făcută maghiarilor. Aşa cum am arătat şi cu altă ocazie de fiecare dată când UDMR intră la guvernare opoziţia agită tema maghiară şi comite mici instigări, aşa cum a făcut marţi Preşedintele. Dacă partidul său ar fi fost la putere, nu ar fi făcut aşa ceva.

Subiectul este amplificat peste măsură, dar Jobbik reprezintă totuşi un fenomen care pretinde toată atenţia. Se ştie că militanţii Jobbik nu au abandonat idealul revizuirii Tratatului de la Trianon, chiar dacă nu îl văd imediat realizabil. (Gábor Vona, zurzeit.at). Mai interesante din punct de vedere politic sunt însă alianţele externe pe care le face pentru a-şi spori influenţa. În toamna anului trecut la Budapesta, Bruno Golnisch, deputat european din partea FN din Franţa, nu ezita spre a-şi măguli gazdele să veştezească în treacă Tratatul de la Trianon: „Prezenţa voastră demonstrează că dacă nedreptul şi îngrozitorul Trianon a sfâşiat Ungaria, el nu a reuşit să ucidă curajul maghiarilor!”. Dar Frontul Naţional putea întreţine prea bine relaţii şi cu Partidul România Mare şi cu oricare partid naţionalist care ar fi putut susţine opoziţia faţă de Bruxelles. În realitate aceste partide identitare sunt egocentrice şi orice alianţe par simple oportunisme. Ele nu se vor putea alia cu adevărat niciodată, căci conţin în ele însele motivele unor divergenţe îngheţate doar pe moment. Jobbik şi celelalte grupări similare, resimt însă nevoia unor deschideri externe, pe care o satisfac de cele mai multe ori prin asocieri paradoxale. Izolarea le împinge la cele mai extravagante alianţe.

De exemplu, Gábor Vona, preşedintele Jobbik, a vizitat în primăvara anului trecut Moscova la invitaţia lui Alexandr Dughin şi a susţinut o conferinţă la Universitatea Lomonosov pe tema relaţiilor dintre Rusia şi Europa.

Din depoziţiile publicate pe site-ul oficial al formaţiunii maghiare reiese că ideologul noii puteri de la Moscova, Alexandr Dughin, exercită asupra lui Gábor Vona o fascinaţie puternică. În opinia politicianului maghiar, Rusia este mult mai reprezentativă pentru ideea de Europa decât America şi UE la un loc. Din acest punct de vedere Gábor Vona este un om pierdut. Atunci când britanicii pretind că se pot descurca mai bine fără Europa, ei se bazează pe propria tradiţie a libertăţilor şi a spiritului critic care este exact contrariul a ceea ce poate oferi Rusia. Maghiarul Gábor Vona crede în schimb că „adevărata” Europă a valorilor ar putea fi mai bine conservată în Uniunea Euroasiatică!

De fapt e neîndoielnic că un ideolog versat ca Dughin râde de aceste naivităţi, deşi caută să profite de ele din plin. Resentimentul anti-occidental pe care l-a provocat în Ungaria Tratatul de la Trianon poate lua cele mai ciudate forme până la trădarea vocaţiei occidentale a poporului maghiar. Francezii din FN ar fi primii care să se dezică de Ungaria dacă ar evolua pe linia stranie descrisă de Jobbik.

Chiar dacă dreapta conservatoare franceză manifestă astăzi mai multă înţelegere faţă de Rusia şi chiar o secretă simpatie faţă de Putin, ea ca şi alte formaţiuni occidentale de acelaşi fel vor denunţa primele pericolul rusesc din clipa în care America se va dovedi cu adevărat slabă. Astăzi însă, o Americă omnipotentă care ascultă telefoanele tuturor trezeşte antipatie şi, ca simplă reacţie, simpatie faţă de Rusia. Jobbik este doar un exemplu de ce înseamnă să iei toate cuvintele în litera lor. În realitate Jobbik este o serioasă problemă pentru Ungaria şi nu pentru România.