1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Este cercetarea embrionară justificabilă în plan moral?

Miniştrii UE pentru cercetare ştiinţifică s-au întâlnit astăzi la Bruxelles în cadrul unei şedinţe speciale consacrată controversatei probleme a finanţării cercetării embrionare europene din bugetul Comunităţii. Germania, în calitate de cotizant principal, se opune înlăturării tuturor rezervelor morale şi interdicţiilor în acest domeniu. Europa trebuie să cadă de acord în această privinţă, dar acest acord rămâne îndoielnic sub aspect etic.

Celula embrionară umană p178

Celula embrionară umană p178

Este vorba de suma relativ modestă de 50 de milioane de Euro. Modestă, desigur, în comparaţie cu volumul total de peste 50 de miliarde de Euro, cu care este dotat cel de-al şaptelea program-cadru de cercetare al UE, destinat recuperării rămânerii în urmă a cercetării ştiinţifice în Europa, faţă de alte regiuni din lume.

Programul-cadru a fost aprobat în unanimitate la aproape toate punctele. El nu poate fi însă adoptat, câtă vreme nu se clarifică şi ultimul punct, anume cercetarea embrionară, care a declanşat deja dezbateri aprige. Vor cădea astăzi miniştrii europeni pentru cercetare de acord asupra unei poziţii comune, referitoare la măsura în care cercetarea embrionară are voie să fie finanţată din bugetul comunitar?

Germania, reprezentată de ministrul de resort Annette Schavan, aparţine unei minorităţi în rândul statelor europene, lupt#nd împotriva finanţării prin mijloace europene a proiectelor de cercetare care implică uciderea de embrioni. Acest aspect ar trebui măcar limitat în baza unor criterii foarte severe. Legislaţia germană permite cercetarea embrionară, dar numai în cazull celulelor importate înainte de 1.ianuarie 2002. Chiar şi atunci, doar în cazuri speciale, justificabile în plan moral. În alte state europene, legislaţia este mai permisivă: Marea Britanie, Belgia şi Suedia sunt cei mai înverşunaţi militanţi în favoarea finanţării comunitare a acestui domeniu de cercetare. Dar şi în viziunea lor trebuie impuse limite: Versiunea actuală a programului-cadru de cercetare interzice în acest sens clonarea, precum şi modificarea materialului genetic, în condiţiile în care aceasta ar deveni transmisibilă. În cele din urmă, se exclude de la finanţarea de către Comunitate producţia de embrioni destinată exclusiv scopurilor de cercetare.

În cazul embrionilor rezultaţi însă în urma inseminării artificiale, cercetarea lor este, în opinia multor state europene, legitimă şi ca atare lipsită de prejudicii din punct de vedere etic. Deoarece beneficiile în ceea ce priveşte sporirea şanselor de vindecare a anumitor boli precum diabetul sau Alzheimer justifică sacrificarea de material genetic. Parlamentul European consimte, de asemenea, aceastei viziuni.

Pe acest fundal, ministrul german pentru cercetare, Annette Schavan, se vede nevoită să racoleze aliaţi pentru a alcătui o minoritate suficientă pentru blocarea adoptării unei decizii prin vot majoritar. Printre potenţialii parteneri în acest sens se numără Austria, Slovacia şi Polonia. Respingerea deciziei ar oferi Germaniei, în orice caz, posibilitatea de a câştiga timp.
  • Data 24.07.2006
  • Autoare/Autor Christopher Plass/Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Lo
  • Data 24.07.2006
  • Autoare/Autor Christopher Plass/Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Lo