Erori după erori în procesul împotriva NSU

Beate Zschäpe, singura supravieţuitoare a trioului terorist - ceilalţi doi membri ai grupării s-au sinucis înainte de a fi prinşi de poliţie - este acuzată de complicitate la uciderea a zece persoane, dintre care nouă imigranţi. Crimele, unele dintre ele petrecute în plină stradă, au fost săvârşite între 2000 şi 2007.

Nu puţini comentatori sunt de părere că procesul NSU este unul dintre cele mai importante procese desfăşurate în Germania, având ca obiectiv acte teroriste. Pe cât de puternice sunt reverberaţiile internaţionale ale evenimentului de la München, cu atât mai multe par a fi şi erorile de organizare ale autorităţilor germane.

O aprigă dispută a fost stârnită în jurul acreditărilor atribuite de Tribunalul din München diverselor instituţii de presă din Germania, dar, mai ales, din Turcia. Modalitatea de acreditare a jurnaliştilor la proces pe baza principiului "primul venit, primul servit" a exclus aproape în totalitate prezenţa în sala de judecată a reprezentanţilor presei străine.

Multă agitaţie pentru accesul în sală

Cele mai puternice controverse au fost generate de neobţinerea de către presa turcă a nici măcar unei acreditări, în contextul în care 8 dintre cele 10 victime erau de origine turcă. După părerea lui Winfried Hassemer, vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Germania, tribunalul bavarez a avut probleme în asumarea dimensiunii publice a procesului în Germania, dar cu precădere în Turcia, dând dovadă de insensibilitate. În cadrul unui interviu acordat DW, Hassemer a spus că "un tribunal nu are parte de un astfel de proces în fiecare zi".

Cotidianul turc "Sabah" s-a adresat Curţii Constituţionale din Germania, solicitând ca presa străină, cu precădere cea din Turcia, să beneficieze de un număr fix de locuri în sala de proces. Curtea a dat dreptate ziarului turc, astfel că procesul de atribuire a acreditărilor a trebuit să fie reluat.

Cu doar câteva zile înainte de începerea procesului, planificată pentru data de 17 aprilie, tribunalul bavarez a decis să distribuie acreditările pentru jurnalişti pe baza unui proces de loterie extrem de complicat. Într-atât de complicat încât procesul a fost anulat timp de 3 săptămâni.

Erori de comunicare şi numai

Familiile victimelor organizaţiei teroriste de extremă-dreapta NSU au aflat despre decizia tribunalului doar din presă. "Abia 40 de minute după decizia de suspendare a procesului, tribunalul suprem din München a trimis un fax de confirmare", declară Sebastian Scharmer, avocatul fiicei lui Mehmet Kubasik, unul dintre turcii omorâţi de grupare. Clienta lui a fost şocată şi înfuriată de faptul că aflat doar din presă decizia tribunalului.

Erorile birocratice comise de tribunal au continuat însă şi cu ocazia redistribuirii locurilor în sală. Astfel, a fost extras din urnă numele unui jurnalist care renunţase deja, în scris, la solicitarea de acreditare, ceea ce a făcut ca "loteria" să reînceapă pentru adjudecarea locului respectiv în sală.

Politologul berlinez Hajo Funke spune însă că astfel de pane sunt inevitabile în cadrul unui aparat birocratic şi că nu trebuie să se exagereze în privinţa lor. "Avem de-a face cu încăpăţânări, insensibilităţi şi inconsitenţe birocratice, tipice pentru o situaţie în care unul nu ştie ceea ce a organizat celălalt". Cu toate acestea, Funke spune că nu şi-a pierdut credinţa în statul de drept.

Foarte criticat este şi modul în care a fost gândită desfăşurarea procesului. Peste 600 de martori au fost chemaţi să participe la proces în contextul în care timpul acordat interogării multora dintre ei a fost de doar 45 de minute. "Foarte puţin timp", spune Hajo Funke.

"Judecătorul nu este un organizator"

Vicepreşedintele Curţii Constituţionale, Winfried Hassemer consideră că planificarea procesului generează prea multe dezbateri. "Treaba judecătorului nu este de a organiza exact programul evenimentului, ca la fotbal, ci de a descoperi adevărul", a spus Hassemer.

La data de 6 mai, procesul NSU de la München urmează să înceapă. În Germania, aşteptările populaţiei de la acest proces sunt mari. Conform unui studiu efectuat la cererea publicaţiei Stern, 42 la sută dintre germani consideră că elucidarea crimelor naziste de către justiţia germană ar îmbunătăţi imaginea Republicii Federale în lume.