1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Eroi falşi, eroi adevăraţi

Condamnarea lui Bradley Manning la 136 de ani închisoare, pentru că a furnizat informaţii platformei Wikileaks, este corelată cu cazul lui Edward Snowden

Tentaţia de a asocia instantaneu cazul soldatului Manning cu cel al fostului agent NSA Snowden este aproape irepresibilă. Totuşi, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG invită la prudenţă şi disociază cutezanţa celor doi după cum urmează: Manning a primejduit vieţi omeneşti prin informaţiile livrate platformei Wikileaks, în timp ce dezvăluirile făcute de Snowden nu ar avea, cel puţin pînă acum, acest efect funest. Dacă e ca unul din cei doi să fie considerat erou, atunci acela este Snowden şi nu Manning, condamnat de un tribunal militar la 136 de ani detenţie pentru înaltă trădare.

Dar fiind pronunţată de un tribunal militar, sentinţa are o componentă politică, relevă TAZ, referindu-se la spusele cineastului Michael Moore, cunoscut pentru atitudinea sa critică faţă de reprezentanţii puterii, în special în timpul mandatului ex-preşedintelui Bush. Moore aminteşte că numeroşi soldaţi americani care au comis crime împotriva umanităţii în Irak sau Afganistan nu s-au pomenit atît de aspru condamnaţi precum Manning. Care, în optica cotidianului NORDWEST-ZEITUNG, nu ar fi nicidecum un trădător. Singura lui vină este de a fi dorit să atragă atenţia asupra unor neregularităţi.

Indărătul sentinţei şi al tratamentului foarte dur la care a fost supus Manning, stă un guvern american al cărui mod de a păzi secretele şi de a agresa informatorii este cît se poate de angoasant, scrie DAGSAVISEN. Ziarul norvegian mai aminteşte că în timpul mandatului lui Obama autorităţile americane au urmărit şi condamnat mai mulţi „Whistbloweri” decît oricare din administraţiile precedente. Fără un anumit grad de secretizare a informaţiilor nu poate funcţiona nici o armată şi nici un serviciu diplomatic, remarcă în termeni concesivi, DE VOLKSKRANT, pentru ca imediat după aceea să menţioneze că pentru fiecare din cele 19 capete de acuzare formulate împotriva lui, Manning, a fost găsit vinovat. Pedeapsa încasată nu se află într-o relaţie raţională cu fapta pe care el a comis-o.

Soarta lui Manning o readuce în prim plan şi pe cea a lui Snowden, care de mai multe luni hălăduieşte în zona de tranzit a aeroportului Seremetjevo din Moscova, observă NESAWISSIMAJA GASETA.

Fostul agent NSA a depus cerere de azil în Rusia şi aşteaptă un răspuns. Cotidianul moscovit evidenţiază componentele umanitare şi morale ale cazului Snowden, pentru care Rusia a devenit singurul loc în care el se poate simţi în siguranţă. Dizidentul american nu trebuie să împărtăşească soarta lui Manning, conchide editorialistul rus.

Acelaşi ziar întrevede o analogie între protestele din Egipt şi cele din Turcia, eroarea preşedintelui Mursi, respectiv a premierului Erdogan, fiind aceea de a fi ţinut cont doar de interesele alegătorilor conservatori şi religioşi. In mod demonstrativ cei doi au ignorat năzuinţele locuitorilor marilor oraşe, un electorat liberal, emancipat, de orientare occidentală, care a reacţionat cu îngrijorare faţă de modul agresiv al puterii de a impune vieţii politice, precepte religioase.

Greşeşte Germania revendicînd cetăţenilor străini, care vor să se stabilească în Republica Federală, o cunoaştere a limbii lui Goethe? Da, greşeşte, potrivit unei anumite interpretări date de Bruxelles legislaţiei europene. Stacheta exigenţelor ar fi fost ridicată mult prea sus de autorităţile germane în materie de competenţă lingvistică drept care împotriva Berlinului au fost declanşate proceduri judiciare, relatează portalul revistei DER SPIEGEL, semnalînd că liderii germani sunt de-a dreptul consternaţi.

Consternaţi mai pot fi şi cei care află că un avocat berlinez vrea să-l traducă în faţa justiţiei pe Thilo Sarrazin autorul controversatei cărţi „Germania se autodesfiinţează”. Informaţia, difuzată de cotidianul TAZ, menţionează şi motivul: Sarrazin s-ar face vinovat în ochii acuzatorului său de instigare la ură rasială!

In fine, ziarele germane deplîng azi decesul la o vîrstă matusalemică a ultimului patriarh al concernului Krupp, Berthold Beitz, în vîrstă de 99 de ani. Regretatul industriaş a acţionat d-ea lungul vieţii sale nu numai în interesul firmei ci şi al oamenilor, între altele, el a salvat de la moarte în timpul celui de-al doilea război mondial şi al dictaturii naziste, numeroşi evrei condamnaţi la muncă forţată. In 1973, Berthold Beitz a fost primit în rîndul celor drepţi între popoare.