1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Erdogan şi-a făcut calcule greşite - violenţa nu-i descurajează pe demonstranţi

Luptele de stradă între protestatari şi forţele de ordine au atins în Turcia cote alarmante. Premierul turc Erdogan ar trebui să le interpreteze ca pe un avertisment, apreciază în comentariul său Baha Güngör.

Incidentele cutremurătoare din Turica au izbucnit după demonstraţii paşnice de conservare a unui parc de dimensiuni reduse, ai cărui copaci urmau să fie tăiaţi pentru a face loc unui controversat proiect imobiliar. Activiştii pentru protecţia mediului au format un front de protest pe care poliţia, cu toată brutalitatea, nu a reuşit să-l străpungă. Dimpotrivă, tabăra protestatarilor antiguvernamentali a devenit tot mai numeroasă. După ciocnirile din Istanbul, incidente similare au fost semnalate şi în Ankara, Izmir precum şi în alte oraşe din Podişul Anatoliei.

Calculul greşit al lui Erdogan este următorul: El a plecat de la premiza că majoritatea zdrobitoare pe care o deţine în parlament îi conferă dreptul de a-şi demonstra forţa fără a ţine cont de opoziţie şi de populaţie. De aceea nu trebuie să se mire că unii dintre adversarii săi politici îl compară acum cu despoţii din ţările arabe alungaţi de la putere. Opoziţia, care este departe de a fi unită, s-a înţeles, forţată de împrejurări, asupra celui mai mic numitor comun, anume să-i arate lui Erdogan că puterea sa nu este nelimitată.

Deşi Erdogan şi oamenii săi au încercat să calmeze spiritele, declarând că poliţia a sărit peste cal recurgând la gaze lacrimogene şi aruncătoare de apă împotriva protestatarilor, calmul nu s-a reinstaurat, fiindcă premierul nu s-a arătat dispus să intre în dialog cu contestatarii săi. Acest dialog este însă indispensabil pe fundalul diversiunii etnice şi religioase a societăţii turceşti.

Oare de ce i-a recomandat Erdogan fostului aliat sirian Bashar el Assad, să nu acţioneze în forţă împotriva demonstranţilor, în faza de început a războiului civil? Pentru a nu-i înrăi şi mai tare. Oare de ce le-a recomandat egiptenilor laicismul, deci separarea religiei de stat, după alungarea de la putere a lui Hosni Mubarak? Pentru a  face posibilă dezvoltarea democratică a ţării. Numai în propria ţară Erdogan aplică alte metode, făcând imposibil consensul social.

Politica dură a lui Erdogan pune în primejdie creşterea economică spectaculoasă din ultimii ani şi mai ales turismul care rămâne o sursă importantă de venit. În plus, prin încăpăţânarea de care dă dovadă, Erdogan îşi riscă viitorul politic. O Turcie modernă şi laică nu poate fi întemeiată pe interdicţii şi asuprirea celor care gândesc altfel.

Probabil că ciocnirile având drept miză salvarea părculeţului de lângă Piaţa Taksim, ameninţat de un proiect imobiliar îndoielnic, sunt un avertisment. Erdogan ar face bine să ia în serios aceste semnale pentru ca Piaţa Taksim să nu se transforme, simbolic, într-o Piaţă Tahrir.