1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Epoca neîncrederii

Relaţia occidentului cu Rusia domină primele pagini ale cotidianelor germane. Temele economice sunt de asemenea în primplan.

Panică în Ţările Baltice, după anexarea Crimeei de către Rusia. Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, oamenii din aceste ţări foste sovietice, în prezent membre ale NATO şi UE, compară actuala situaţie cu cea de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Tot în FAZ citim părerile surprinzătoare ale fostului cancelar german Helmut Schmidt despre actuala criză din relaţiile Vestului cu Rusia. Schmidt apără politica lui Putin în cazul Ucrainei şi critică excluderea Rusiei din G8. Sancţiunile dictate de UE şi SUA împotriva Rusiei i se par de asemenea prosteşti. Fostul şef al guvernului de la Berlin crede că situaţia din Ucraina este "periculoasă pentru că Vestul reacţionează exagerat". Schmidt laudă în context poziţia "prudentă" a cancelarei Angela Merkel faţă de criza ucraineană.

Taz consideră la rândul său greşită actuala abordare a partenerilor transatlantici, care ar vedea doar pericolul reprezentat de Rusia şi ar ignora problemele actualilor guvernanţi din Ucraina. Asupra acestora încep să planeze îndoieli iar editorialistul din cotidianului taz crede că a fost o eroare să se acorde Kievului ajutoare fără precondiţii.

Sueddeutsche Zeitung scrie că Putin s-a autoexclus din G8 prin anexarea Crimeei, iar liderii celorlalte ţări din grupul celor mai industrializate naţiuni n-a făcut decât să constate oficial această situaţie, întocmai ca nişte notari care autentifică un document. Dialogul cu Rusia va continua pe alte căi şi într-un alt context, în ceea ce cotidianul din München descrie ca "epoca neîncrederii".

Die Welt se ocupă de o altă temă la modă într-o Germanie mereu în căutare de forţă de muncă înalt calificată: discriminarea aplicanţilor cu nume negermane. Un nume turcesc, de exemplu, este destul pentru a scădea semnificativ şansele de angajare pe piaţa muncii din Republica Federală, relatează Die Welt, care citează un studiu al fundaţiilor germane pentru integrare şi migraţie. Chiar dacă un candidat cu nume turcesc are note la fel de bune şi vorbeşte germana la fel de bine ca un coleg cu nume german, şansele sale de a obţine un job sunt mai mici, este concluzia cercetătorilor germani. Ei avertizează că astfel de practici sabotează piaţa muncii şi competitivitatea economiei germane.

În fine, ziarul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung scrie despre intenţia Greciei de a reveni pe pieţele de capital, unde nu a mai fost prezentă din 2010. Statul elen ar spera din nou la împrumuturi private pe cinci ani, cu dobânzi de 6% şi mai mici. NZZ aminteşte exemplul Irlandei, care a revenit pe pieţele de capital, de unde a strâns în urmă cu două săptămâni un miliard de euro, sub forma unor obligaţiuni de stat pe zece ani, cu dobândă sub 3%. Şi obligaţiunile celorlalte ţări cu probleme din UE, printre care Portugalia, ar fi la mare căutare în rândul investitorilor, pe fondul temerilor că actualele costuri scăzute de finanţare ar putea începe în curând să crească simţitor.