Episcopul de Limburg aşteaptă să fie primit de Papă

După ce, cu puţin timp în urmă, a zburat la clasa business în timpul unei misiuni umanitare (gest ce a amplifcat controversele în jurul persoanei sale), episcopul Franz-Peter Tebartz-van Elst a ales să călătorească la Roma la bordul unei companii low-cost. Papa Francisc nu pare, însă, foarte grăbit să-l primească pe înaltul prelat german; întrevederea pe care o aştepta Tebartz-van Elst nu a avut loc duminică. Duminica, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând surse de la Vatican, nu este o zi bună în care să fie decisă concedierea unui episcop. Dar, scrie acelaşi cotidian german, nu este clar dacă Papa Francisc este la curent cu toate costurile ascunse provocate de Tebartz în timpul construcţiei reşedinţei eparhiale de la Limburg, costuri despre care episcopul nu ar fi informat, în timp, Vaticanul.

Canonul 401, paragraful 2 din jurisprudenţa bisericii romano-catolice permite Suveranului Pontif să demită un episcop diocezian în cazul în care acesta este, din motive de sănătate, incapabil să îşi exercite funcţiile preoţeşti sau din "alte circumstanţe agravante" care îl plasează în imposibilitatea de a-şi duce la îndeplinire atribuţiile. Or, situaţia în care se află prelatul german este identică altor trei - un episcop slovac şi doi sloveni au fost demişi prin decizie papală. În cazul fiecăruia dintre cei trei, acuzaţiile erau aceleaşi ca şi în cazul lui Franz-Peter Tebartz - van Elst: supraevaluarea costurilor unor lucrări de construcţie şi neclarităţi în administrarea bugetului episcopal.

"La cererea beneficiarului"

Scandalul în jurul lui Tebartz-van Elst a izbucnit în momentul în care au devenit publice costurile lucrărilor de modernizare a reşedinţei din Limburg a episcopului. Evaluată oficial la 5,5 milioane de euro, lucrarea a costat, în final, 31 de milioane. Dacă, iniţial, administraţia eparhială anunţase Vaticanul asupra unei lucrări pe o suprafaţă de 147 de metri pătraţi, în final s-a ajuns la o construcţie de 2.000 de metri pătraţi - şi, observă presa germană care a intrat în posesia unor documente conexe lucrărilor de modernizare - toate modificările au fost rezultatul unor dorinţe personale ale lui Tebartz-van Elst. Acesta, de exemplu, a cerut geamuri mari în acoperiş, deasupra sălii de conferinţe, deşi şeful de şantier l-a avertizat asupra luminii puternice a soarelui; lucrarea s-a executat la cerera clientului - şi, apoi, geamurile au fost acoperite cu jaluzele. Iar pentru propriul birou de lucru, episcopul a dorit geamuri securizate - dar pentru că cele europene nu i-au părut îndeajuns de sigure, a comandat de la Washington un rând. Nu le-a plăcut enoriaşilor nici vestea că baia din noua reşedinţă este dotată cu o cadă în valoare de 15.000 de euro. Cu puţin timp înainte de predarea lucrării au fost efectuate diverse reamenajări "la cererea beneficiarului" - şi, reiese din documentaţia ajunsă în mâinile presei germane - astfel de sugestii ale beneficiarului au venit destul de des după sfârşitul unei anumite părţi din lucrare, ceea ce a însemnat costuri suplimentare de proiectare şi execuţie.

În prezent, procuratura din Limburg investighează acuzaţii de înşelăciune împotriva episcopului, în vreme ce la Hamburg a fost deschisă o anchetă pe marginea unor acuzaţii de fals în declaraţii. Întregul scandal din jurul lui Tebartz-van Elst a izbucnit însă ca urmare a criticilor accentuate venite din interiorul comunităţii - atât preoţi din parohiile ce ţin de episcopul de Limburg cât şi enoriaşii avertizând asupra ciudăţeniilor bugetare şi a modului în care prelatul a înţeles să conducă epsicopia. Pentru clerul romano-catolic german a devenit limpede, în ultimele săptămâni, că persoana controversată a lui Franz-Peter Tebartz-van Elst şi maniera sa suspectă de a administra visteria eparhială sunt două dintre motivele pentru care tot mai mulţi germani decid să se retragă din biserică - ceea ce, concret, înseamnă că refuză să mai plătească impozitul pentru apartenenţa la un cult religios.