1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Energia solară pe pământ - Visul omenirii costă 4,6 miliarde de Euro

Mitul lui Prometeu reînvie în Europa. "Prometeu", grecescul pentru "precauţie", este totodată numele Titanului care, aşa cum spun legendele Olimpului, a furat focul de pe muntele zeilor şi l-a dat omenirii. În ziua de astăzi sunt fizicienii cei care promit să ofere omenirii un nou miracol prin crearea energiei solare pe pământ. Hotărârea de a construi reactorul atomic ITER, denumire latină care înseamnă „cale”, calea viitorului, în Franţa, este o temă care se regăseşte astăzi în paginile presei germane şi internaţionale.

Modelul Reactorului Termonuclear Experimental Internaţional (ITER) fotografiat la Centrul de Energie Nucleară (CEN) din Cadarache, în sudul Franţei.

Modelul Reactorului Termonuclear Experimental Internaţional (ITER) fotografiat la Centrul de Energie Nucleară (CEN) din Cadarache, în sudul Franţei.

Cotidianul berlinez DIE WELT scrie: „Decizia de a construi reactorul de cercetare asupra fuziunii nucleare ITER în Franţa reprezintă una din cele mai însemnate investiţii în viitorul omenirii. Această tehnologie de vârf dispune de capacitatea de a compensa golul de energie al omenirii, atât al ţărilor industrializate cât şi al celor în curs de dezvoltare, care se prefigurează deja la orizont. Cu toate acestea, în Germania răsună voci critice, care consideră cercetarea în acest domeniu drept bani aruncaţi pe fereastră. Desigur, nu există nici o garanţie asupra fezabilităţii tehnice a acestui proiect”, admite DIE WELT, „dar trebuie să încercăm. E aproape unica noastră şansă.”

Ziarul regional HEILBRONNER STIMME priveşte cu regret avansul pe care l-ar putea obţine Franţa faţă de Germania prin acest proiect de anvergură: „În timp ce în landurile germane centralele eoliene subvenţionate de stat se învârt molcom în bătaia vântului producând energie în cel mai costisitoar mod posibil, Franţa şi-a asigurat un proiect de cercetare fără precedent.”

Cotidianul elveţian de limbă germană BASLER ZEITUNG scrie: "Nici nu mai contează, dacă primul reactor de cercetare asupra fuziunii nucleare va intra în funcţiune în 50 de ani sau abia mai târziu. Senzaţional este deja faptul că statele membre ale UE cooperează cu Rusia, Japonia şi SUA, foştii rivali devenind actuali parteneri în încercarea de a rezolva problema majoră a viitorului umanităţii”.

Iar despre importanţa cooperării europene, ziarul economic parizian LA TRIBUNE adaugă: „Iată o veste bună pentru Franţa, care va deveni centrul nevralgic al acestui mega-proiect. O alegere bună, şi datorită efectelor economice pozitive pentru ţara noastră, investiţii şi crearea de noi locuri de muncă. Dar cel mai important aspect este dovada că Parisul este şi mai influent şi se poate impune şi mai bine, dacă acţionează cu sprijinul partenerilor săi europeni”.

La Madrid, cotidianul EL MUNDO scrie, în acelaşi context: „Euforia momentană nu se datorează performanţelor în cercetare, ci simplului fapt că Europa va deveni astfel punctul de atracţie principal pentru cei mai buni cercetători şi ingineri din lume. În acest sens, reactorul ITER dă deja de acum energie Europei”, priveşte optimist în viitor ziarul EL MUNDO.

Schimbare de temă. Discursul preşedintelui SUA George Bush ţinut ieri seară la baza militară Fort Bragg din Carolina de Nord oferă presei internaţionale din nou prilejul de a comenta situaţia din Irak şi de a lansa ipoteze cu privire la evoluţia evenimentelor în contextul retragerii trupelor americane. Unele din principalele cotidiane americane comentează în mod critic speech-ul preşedintelui, WASHINGTON POST afirmând, de pildă : „George W. Bush a ratat ocazia de a se racorda la poporul american”, continuând: „Dacă îşi doreşte cu adevărat reuşita trupelor sale în Irak, ar fi trebuit să se adreseze mult mai sincer americanilor, fără a evita aspectele dificile ale situaţiei”. USA TODAY, mai indulgent, califică declaraţia preşedintelui drept o tentativă tardivă de a redefini rolul şi idealurile naţiunii sale, regretând însă, de asemenea, lipsa recunoaşterii multelor erori pe care americanii le-ar privi acum limpede şi fără menajamente.

Dintre ecourile europene, ziarul vienez KURIER prevede retragerea subită a trupelor americane, dacă preţul va deveni prea mare pentru SUA, chiar dacă procesul de democratizare al Irakului încă nu se va fi instaurat, şi în ciuda tuturor asigurărilor guvernului de la Washington de a rămâne ferm pe poziţie. Europa ar trebui să se gândească la acest scenariu al „celui mai grav dintre cazuri”, deoarece ea va fi lovită mai direct de ravagiile din Irak, decât SUA.

În încheiere, cotidianul regional SALZBURGER NACHRICHTEN speculează asupra unor posibile negocieri dintre Bush şi Angela Merkel, care, spre deosebire de Gerhard Schröder, a susţinut de la început fără rezerve şi împotriva opiniei publice germane, politica americană faţă de Irak. „Dacă Bush ia în considerare admiterea Germaniei în Consiliul de Securitate ONU ca membru permanent, el îi rezervă mandatul Angelei Merkel. În semn de mulţumire, dar şi ca bază de negociere în vederea unei implicări mai active a Germaniei în reconstrucţia Irakului".
  • Data 29.06.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B14i
  • Data 29.06.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B14i