Emoţiile liberei circulaţii

Corespondentul central-european al ziarului elveţian, Rudolf Hermann, semnalează propunerile de amprentare a imigranţilor români care comit escrocherii sociale, avansate de creştin-democratul german Elmar Brok şi replica premierului Ponta, care l-a calificat drept „politician populist şi demagog, cu o gândire nazistă, care ar vrea să-i vadă pe români în spatele unor garduri electrificate”.

Autorul face proba unei binefăcătoare sobrietăţi, scriind că, „departe de a promova abordarea lucidă a chestiunii, agresivitatea şi răspândirea angoasei obturează imaginea şanselor deschise de o realitate nu tocmai dramatică.” În context, ziaristul elveţian aminteşte că, în genere, experienţa muncii în vest a românilor, bulgarilor şi a altor oameni din centrul şi estul continentului „este pozitivă”.

Apoi, piaţa muncii s-a deschis înainte de revelion pentru varii bresle, iar prin taxele plătite „imigranţii din noile state membre ale UE au alimentat visteriile unor ţări ca Germania, Marea Britanie şi Danemarca mai mult decât au profitat de asistenţa lor socială”.

Ziarul relevă că, potrivit Oficiului Federal al Forţei de Muncă din Germania, românii şi bulgarii, deşi de regulă mai slab calificaţi decât alţii, sunt mai rar şomeri decât membri altor grupuri de imigranţi. Autorul elveţian menţionează şi sentimentul multor români şi bulgari, care se simt discriminaţi şi desconsideraţi, ca şi cum ar fi „cetăţeni de rang inferior, fiindcă ţările lor nu fac parte din spaţiul Schengen”.

Ziarul din Zürich evocă în context declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, care a regretat ratarea, ani la rând, la Bucureşti şi Sofia, a transpunerii reformelor necesare justiţiei şi combaterii mai eficiente a corupţiei. Dar articolul scoate în evidenţă şi speranţa exprimată de Barroso, ca „libertatea de circulaţie să dea ţărilor din vest posibilitatea de a contribui la ameliorarea bilanţului democratic al României şi Bulgariei”.

În fine, articolul conchide că prea puţini români căutând acum de lucru, în vest, au de gând să rămână, pe termen lung, în occident.

Mulţi încearcă, pur şi simplu, să scape de actuala lipsă de perspective din patrie şi să-şi creeze o bază materială pentru repatriere. N-ar fi exclus, potrivit autorului, ca, odată reveniţi acasă, aceşti oameni să-şi convertească eventualele experienţe democratice pozitive din Apus, punând umărul la progresul României şi Bulgariei.

Die Welt, de la Berlin, evocă temerile iscate de masiva încetăţenire, în România, a basarabenilor şi eventualitatea ca acest proces să amplifice afluxul de imigranţi ai sărăciei. Ziarul reproduce în context criticile formulate de politicieni germani din partidele unionale în legătură cu afacerile rentabile şi nu tocmai legale, precum comerţul cu paşapoarte ori documente necesare procurării lor, precum şi cu alte forme de acordare a cetăţeniei române multor cetăţeni ai Republicii Moldova.

În publicaţia Focus se semnalează şi criticile suscitate în rândul formaţiunilor germane de centru-dreapta de incapacitatea administraţiilor de la Bucureşti şi Sofia de a ameliora situaţia românilor şi bulgarilor prin absorbţia fondurilor europene. Din 2007 încoace, în cele două capitale s-au pierdut astfel, potrivit publicaţiei Focus, 15 miliarde de euro din fondurile europene, care ar fi putut contribui la mai buna educare, şcolarizare, instruire şi la integrarea în piaţa muncii a românilor şi bulgarilor.