1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Emmanuel Macron a câştigat prezidenţialele din Franţa

Politicianul de centru Emmanuel Macron a câştigat duminică seară alegerile prezidenţiale din Franţa, devenind la numai 39 de ani cel mai tânăr preşedinte ales în fruntea acestei ţări.

Emmanuel Macron (picture alliance/Wostok Press/MAXPPP/F. Castel)

Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei

Necunoscut încă francezilor în urmă cu doar trei ani, Emmanuel Macron, cel care s-a definit "şi de dreapta şi de stânga" a fost ales de 65,5 până la 66,1 la sută din electorat, potrivit primelor estimări, în vreme ce contracandidata sa de extremă dreaptă, Marine Le Pen, a obţinut între 33,9 şi 34, 5 la sută din sufragii, la capătul unei campanii care a evidenţiat profunda falie existentă în societatea franceză.

Înfrântă categoric, candidata anti-imigraţie şi anti-euro a realizat totuşi o performanţă istorică pentru extrema dreaptă franceză, într-un scrutin marcat de un absenteism pronunţat, de 25,3 până la 27 la sută, potrivit demoscopilor de la Ifop şi Harris Interactive.

Scrutinul a fost urmărit cu atenţie în întreaga lume, având valoare de test în faţa puseurilor naţionaliste şi în contextul  consecinţelor sale pentru viitorul UE, dar şi din cauza tinereţii unui candidat lipsit de prea mare experienţă politică, formând un cuplu cu o femeie cu 24 de ani mai în vârstă decât el.

Emmanuel Macron, care nu a mai fost niciodată ales într-o altă funcţie, a făcut campanie în fruntea mişcării sale, intitulate "En Marche!", înfiinţată cu doar un an în urmă, având o platformă liberală şi pro-europeană, atât în materie de economie cât şi în politica socială.

Frankreich Marine Le Pen in Paris (picture-alliance/AP Photo/K. Zihnioglu)

Marine Le Pen, candidata Front National

De partea cealată, Marine Le Pen, preşedinta formaţiunii populiste de dreapta Front National, a desfăşurat o campanie anti-UE, împotriva globalizării şi a "elitelor". Politiciana în vâstă de 48 de ani, care s-a prezentat drept "candidată a poporului" a mizat pe valul care l-a instalat pe Donald Trump la Casa Albă şi care a dus la Brexit.

După ce Le Pen s-a plasat pe locul doi în primul tur de scrutin, s-au făcut auzite pe întreaga scenă politică apeluri de a "face baraj" în faţa extremei drepte, prezentă în turul doi al prezidenţialelor pentru a doua oară, după ce tatăl Marinei Le Pen, Jean-Marie, a candidat fără succes în 2002. 

Între cele două tururi de scrutin s-a cristalizat totuşi şi împotriva lui Emmanuel Macron o opoziţie violentă în părţi ale electoratului. Astfel, numeroşi militanţi ai stângii radicale conduşi de Jean-Luc Melenchon (19,58 la sută din voturi în primul tur), au declarat că refuză să aleagă "între ciumă şi holeră". 

Fostul bancher Macron, care a demisionat în august 2016 din guvernul socialist al preşedintelui Hollande pentru a candida la suprema magistratură în stat, devine cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei, devansându-l pe Louis-Napoleon Bonaparte, ales în 1848 la vârsta de 40 de ani. El se va număra de asemenea printre cei mai tineri şefi de stat din întreaga lume.

Noul preşedinte francez a câştigat un mandat de cinci ani în fruntea uneia din cele mai mari puteri mondiale, deţinătoare a armei nucleare, membră permanentă a Consiliului de Securitate ONU şi motor al Uniunii Europene. 

După spectaculoasa sa victorie asupra partidelor tradiţionale, Macron va avea acum  sarcina de a încerca să reconcilieze o societate profund scindată şi să se dedice rezolvării marilor probleme cu care ţara se confruntă: şomajul endemic (10 la sută), lupta antiteroristă şi relansarea proiectului european. 

Prima sa luptă majoră va fi aceea de a-şi asigura o majoritate parlamentară cu ocazia legislativelor din 11 şi 18 iunie, indispensabilă pentru a putea guverna şi a-şi pune în aplicare programul, axat între altele pe o vastă reformă a dreptului muncii, reducerea cheltuielilor publice şi întărirea motorului economic franco-german. 

În reacţie la rezultatul alegerilor prezidenţiale din Franţa, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat pe twitter următorul mesaj: "Sunt fericit că francezii au ales un viitor european", în vreme ce preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a salutat decizia francezilor în favoarea "libertăţii, egalităţii şi fraternităţii". 

La rândul său, purtătorul de cuvânt al cancelarei germane Angela Merkel, Steffen Seibert, a declarat că victoria lui Emmanuel Macron la prezidenţialele din Franţa este "o victorie pentru o Europă puternică şi unită şi pentru prietenia franco-germană".  

afp, dpa, rtre