1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Elveţia ca membră a spaţiului Schengen

Pascal Lechler/ Maria Pascu12 decembrie 2008

Prin aderare, Elveţia renunţă la controlul persoanelor la frontieră, verificarea transporturilor de mărfuri fiind însă în continuare valabilă la graniţa cu Germania, Franţa, Italia şi Austria

https://p.dw.com/p/GEk1
Elveţia aderă la spaţiul Schengen la 12 decembrie 2008
Elveţia aderă la spaţiul Schengen la 12 decembrie 2008Imagine: picture-alliance/ dpa

Prin aderarea la spaţiul Schengen, Elveţia, care nu este membră a Uniunii Europene, continuă politica de apropiere de comunitatea europeană. Însă călătorii care traversează graniţa spre Elveţia nu vor remarca în mod deosebit schimbările pe care le implică aderarea la spaţiul Schengen.

„Aderarea Elveţiei la spaţiul Schengen nu va fi vizibilă decât în mică măsură. Călătorii care traversează graniţa nu vor resimţi cu nimic schimbările pe care aceasta le implică. Elveţia nu este membră a Uniunii Vamale iar la graniţă se vor efectua şi în continuare verificări ale mărfurilor”, a declarat Luzius Mader, vicedirectorul Oficiului elveţian pentru justiţie.

Totuşi, aderarea implică pe de o parte acceptarea de către Elveţia a vizelor Schengen iar pe de altă parte, intrarea în vigoare a tratatului de la Dublin care reglementează acţiunile statelor membre cu privire la azilanţi. Elveţia înregistrează anual cel mai mare flux de persoane care cer azil într-un stat european iar tratatul de la Dublin acordă Elveţiei dreptul de a refuza cererea acestora deja de la graniţă, ceea ce va duce probabil la diminuarea numărului de azilanţi din ţară.

Preşedintele Acţiunii pentru conservarea independenţei şi neutralităţii Elveţiei, Hans Fehr, crede însă că problemele de la graniţele ţării se vor majora prin aderarea la spaţiul Schengen.

„Elveţia înregistrează deja un flux semnificativ de persoane care vin din sud. Majoritatea vine prin Italia şi ajunge cu un Eurocity până aici. Verificările la graniţă sunt în această regiune doar sporadice. Ca urmare, oamenii vin la Argol sau la Zürich şi deodată sunt în Elveţia. Nu am încredere în tratatul de la Dublin care sună teoretic foarte bine însă practic nu este prea eficient”, a declarat Fehr.

De altă părere este Christina Markwalder, preşedintele Asociaţiei pentru o Nouă Europă, care se luptă pentru aderarea Elveţiei la Uniunea Europeană. Ea salută aderarea ţării la spaţiul Schengen şi deplânge doar că Elveţia nu are dreptul de a decide de comun acord cu celelalte state comunitare când sunt planificate schimbări în tratatele care privesc spaţiul Schengen.

„Cred, şi aceasta este părerea întregii Asociaţii, că dreptul de a decide împreună cu celelalte state este deosebit de important şi pentru Elveţia. De aceea ne angajăm pentru aderarea Elveţiei la Uniunea Europeană”, a precizat Markwalder.

Însă aderarea Elveţiei la Uniunea Europeană este puţin probabilă în următorii ani. Toate referendumurile pe această temă au relevat că elveţienii aprobă apropierea ţării de Uniunea Europeană, refuzând în acelaşi timp să accepte dependenţa de deciziile luate la Bruxelles.