1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Elmar Brok avertizează: "Parlamentul European trebuie să accepte admiterea României"

Cel puţin ciudată maniera în care autorităţile de la Bucureşti înţeleg să explice, cel puţin public, situaţia generată de amendarea, de către membrii Comisiei de Politică Externă a Parlamentului European, a raportului de ţară referitor la evoluţia pregătirilor de aderare a României la structurile comunitare. Premierul român Adrian Năstase a reluat, la sfîrşitul săptămînii trecute, explicaţia la care a mai recurs, în ultimele săptămîni: raportul baroanei Emma Nicholson este un instrument politic folosit în două campanii electorale. Urmează, pe de o parte, alegeri europene iar România se pregăteşte, la rîndul ei, să meargă la urne. În atari condiţii, Arie Oostlander şi Emma Nicholson au ales România pentru a-şi face jocurile electorale, vulnerabilizînd Bucureştii, a acuzat premierul Adrian Năstase.

Cum au primit euro-deputaţii reacţiile Bucureştilor? I-am prezentat explicaţiile primului ministru al României şefului Comisiei pentru politică Externă din Parlamentul de la Bruxelles, germanul Elmar Brok. "Nu trebuie să ne ascundem în spatele acestui argument: trec alegerile, totul se schimbă", a replicat acesta. "Nu are nimic de a face cu alegerile", a comentat Brok.

Năstase a mai acuzat Comisia euro-parlamentară că nu îi oferă şansa de a trăi "sentimentul că echipa are un sprijin larg", mai mult, că - folosind exact cuvintele premierului - îi trage tot timpul covorul de sub picioare. Deputatul creştin-democrat german este, însă, de altă părere: "Sfaturile pe care le primeşte România sunt bine intenţionate. Este", a avertizat Brok, "un semnal de alarmă şi trebuie tratat ca atare, cu seriozitate".

Este posibil ca, de fapt, în spatele uşilor închise, membrii Guvernului să nu fie atît de convinşi că deputaţii europeni îi judecă strîmb şi îi acuză gratuit. Dovezi stau, iată, decaraţii recente ale cîtorva dintre apropiaţii şefului Executivului. Bogdan Niculescu Duvăz, purtătorul de cuvînt al Partidului Social Democrat, apreciase că nu exclude o întîrziere a încheierii negocierilor, peste termenul stabilit iniţial (finele anului acesta), invocînd însă "factori externi". Mai puţin prudent în exprimare şi neintrat încă în pielea de viitor şef al Cancelariei primului ministru, sociologul Alin Teodorescu a vorbit despre încheierea, anul acesta, a cel mult şase din cele opt capitole de negociere rămase încă în lucru, luare de poziţie care l-a iritat pe preşedintele Ion Iliescu.

Şirul de acuzaţii ale Bucureştilor la adresa parlamentarilor europeni ar putea avea, însă, efect de bumerang. Aceasta, în condiţiile în care Elmar Brok cere autorităţilor române să îşi respecte şi rezolve riguros angajamentele asumate: "Parlamentul European trebuie să accepte admiterea României - şi dacă nu va fi mulţumit de rezultate ar putea surveni surprize", a punctat deputatul german.

Lui Arie Oostlander, euro-parlamentarul care a stîrnit, de fapt, valul de critici la adresa României, Năstase îşi dă silinţa să nu îi facă "procese de intenţie". Însă îi reproşează că deşi nu cunoaşte România, cere suspendarea negocierilor, după ce a convins-o pe baroana Nicholson să rescrie un raport de ţară care iniţial ar fi fost favorabil României. Oostlander este surprins de faptul că la Bucureşti se vehiculează atît de des argumente ce lasă să se întrevadă o jumătate plină a paharului: "Nu poţi vorbi despre o jumătate plină a paharului. Turcia a încercat, de asemenea, să etaleze o jumătate plină. Spuneau că au redus la jumătate numărul de cazuri de tortură. Or, nu poţi spune aşa ceva. Trebuie, pur şi simplu, să încetezi cu torturile".

În cazul României, Oostlander a vorbit efectiv despre eradicarea corupţiei, despre respectul faţă de statul de drept, despre libertatea presei. "Corupţia este foarte concretă. Toată lumea cunoaşte fenomenul, în România, iar autorităţile nu dau atenţia cuvenită combaterii corupţiei", a apreciat Oostlander.

Cine poartă responsabilitatea pentru această situaţie? Sunt lacunele din sistemul juridic sau lipseşte voinţa politică? Şi ce se poate întîmpla? "Cred că ambele", a răspuns deputatul olandez, adăugînd: "În felul acesta, România nu va deveni membră a Uniunii Europene".

  • Data 23.02.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B39e
  • Data 23.02.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B39e