Eliberarea jurnalistului Alan Johnston în paginile presei occidentale

Reporterul BBC Alan Johnston, în vârstă de 45 de ani, a fost eliberat ieri după patru luni de detenţie. El fusese răpit pe 12 martie în Fâşia Gaza de gruparea extremistă „Armata Islamului”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung se arată sceptic faţă de felul în care mişcarea radical-islamică Hamas încearcă să-şi îmbunătăţească imaginea prin eliberarea jurnalistului britanic. „De fapt, răpitorii lui Alan Johnston şi membrii Hamas au multe în comun”, susţin analiştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Eliberarea ziaristului britanic este ca o piesă de teatru pe care Hamas a pus-o în scenă pentru a-şi îmbunătăţi imaginea, jucând rolul apărătorilor dreptului internaţional”.

La rândul său, Neue Zürcher Zeitung opinează că rămâne discutabil dacă un compromis cu o bandă de terorişti de talia Armatei Islamului reprezintă o bază veritabilă pentru instituirea stabilităţii în regiune, chiar dacă membrilor Hamas le place să creadă că şi-au demonstrat autoritatea prin eliberarea ziaristului. Şi Süddeutsche Zeitung din München subliniază că occidentul nu are voie să cadă în capcana de a crede că „membrii Hamas s-au transformat din extremişti periculoşi în mieluşei iubitori de pace, deoarece gruparea palestiniană încearcă doar să câştige monopolul violenţei”.

Altfel vede lucrurile The Independent din Londra. „Eliberarea lui Johnston demonstrează că autoritatea grupării Hamas este cât se poate de reală,” cred analiştii de la cotidianul britanic. „Cu timpul, această autoritate ar putea institui ordinea în haosul din Fâşia Gaza, şi ar putea asigura pacea.”

Şi La Repubblica din Roma susţine că avem de a face cu un veritabil succes politic al mişcării Hamas, fără a uita însă să menţioneze că gruparea palestiniană trebuie abordată cu prudenţă, având în vedere că se află în continuare pe lista organizaţiilor teroriste în Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Şi decizia tribunalului constituţional de la Karlsruhe în urma căreia deputaţii din Bundestag vor fi obligaţi să-şi facă publice veniturile suplimentare domină paginile presei germane. Instanţa federală a refuzat plângerea a nouă parlamentari împotriva acestei legi. Cotidianul Tageszeitung salută această decizie. „O funcţie în parlamentul federal presupune privilegii de care nu beneficiază cetăţenii de rând, de aceea este corect ca acestea să fie legate şi de îndatoriri suplimentare,” opinează ziarul berlinez. „Alegătorii au dreptul să fie informaţi despre situaţia financiară a unui politician.” Pe de altă parte, veniturile suplimentare provenite din activitatea pe care un parlamentar o desfăşoară pe lângă cariera politică nu trebuie să constituie un impediment, notează Generalanzeiger. „Deputaţii care intră în Bundestagul german direct de pe băncile şcolii ar trebui să fie excepţia de la regulă”, consideră cotidianul din Bonn. „Transparenţa în legătură cu veniturile suplimentare este, pe termen lung, o îngrădire a libertăţii profesionale. Cine îşi face publice veniturile, nu mai beneficiază de aceeaşi independenţă în alegerea profesiei, riscând să devină victima invidiei în situaţii de concurenţă.”

Frankfurter Allgemeine Zeitung merge şi mai departe, reliefând că este de dorit ca reprezentanţii poporului să fie cât mai independenţi de funcţia politică datorită unor venituri suplimentare substanţiale. Transparenţa veniturilor ar duce pe termen lung la crearea „deputatului de sticlă”, un avatar al omului de sticlă din sinistra lume a lui George Orwell din romanul 1984.

Un alt subiect sunt violenţele din jurul „Moscheii Roşii” în capitala pakistaneză Islamabad, pe care cotidianul vienez Die Presse le califică drept „cadou pentru preşedintele Musharraf, al cărui mesaj pare să fie „aveţi de ales între mine şi haosul total”.

La rândul său, cotidianul El Pais din Madrid se opreşte asupra noului parteneriat strategic dinte UE şi Brazilia. „Acest parteneriat este la fel de interesant ca un meci de fotbal plin de suspans”, comentează jurnaliştii spanioli. „Decizia noii preşedinţii portugheze prin rotaţie a Uniunii Europene de a încheia parteneriatul reprezintă mult mai mult decât un gest politicos, din moment ce Brazilia este cel mai important partener economic al Europei din America Latină. Pe termen lung, experienţa acestei ţări în domeniul producţiei resurselor biologice va fi decisivă pentru bătrânul continent.