1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Egipt: Morsi respinge ultimatumul dat de armată

Preşedinţia egipteană a respins marţi ultimatumul dat de armată preşedintelui islamist Mohamed Morsi. Acesta este implicat într-o luptă pentru putere cu armata, fiind contestat şi de mulţimile care au ieşit în stradă.

Ministrul de Externe al ţării arabe cu cea mai numeroasă populaţie, Mohamed Kamel Amr, a anunţat noaptea trecută că părăseşte guvernul, alăturându-se celorlalţi patru miniştri, între care cel al Turismului, care au decis să facă acelaşi pas. Şeful diplomaţiei este cel mai important membru al guvernului care s-a hotărât să se retragă.

Între timp, justiţia egipteană a ordonat marţi reinstalarea în funcţie a fostului procuror general al ţării, Abdel Meguid Mahmud, demis în noiembrie anul trecut de preşedintele Morsi. Acest procuror fusese numit în funcţie de Hosni Mubarak, iar demiterea lui a provocat proteste în rândul magistraţilor,  care au denunţat ingerinţa executivului în treburile justiţiei. Decizia de reinstalare a fost pronunţată de Curtea de Apel, şi este percepută ca o frondă faţă de şefului statului.

Ultimatumul privind "satisfacerea revendicărilor poporului", care expiră miercuri, a fost lansat luni de comandamentul militar, la o zi după manifestaţiile masive din întreaga ţară. Demonstranţii au cerut plecarea de la putere a preşedintelui Morsi, membru al Frăţiilor Musulmane, care a fost ales în fruntea statului în urmă cu un an.

Prin afirmaţia că "Egiptul nu va permite nicio reîntoarcere în trecut indiferent de circumstanţe", Morsi s-a plasat luni în poziţia de garant al "reconcilierii naţionale"  şi al "păcii sociale", în vreme ce armata a declarat săptămâna trecută că nu va permite "prăbuşirea ţării într-un tunel întunecat, de conflicte şi frământări".

Într-un mesaj televizat, comandamentul militar anunţase luni, cu câteva ore înainte de reacţia lui Morsi, că guvernul are 48 de ore timp să satisfacă revendicările poporului. Dacă nu va reuşi, "forţele armate vor anunţa o foaie de parcurs şi măsuri pentru a asigura punerea sa în aplicare".

Într-un comunicat publicat noaptea trecută, armata a respins acuzaţiile că ar pregăti o lovitură de stat, dând asigurări că şeful ei, generalul Abdel Fatah al Sissi, doreşte numai să "forţeze întreaga clasă politică să soluţioneze rapid actuala criză."

Militarii au guvernat interimar ţara de la alungarea fostului dictator Hosni Mubarak, în februarie 2011 şi venirea la putere, în urma unor alegeri democratice organizate vara trecută, a preşedintelui actual Mohamed Morsi. Guvernul militar a fost însă deosebit de controversat.

Declaraţiile de luni ale armatei au fost primite cu urale de demonstranţii anti-Morsi, adunaţi în Piaţa Tahrir din  Cairo. Opozanţii sunt de părere că astfel militarii li s-au alăturat în efortul de a-l alunga pe Morsi din palatul prezidenţial. Demonstranţii au scandat: "Morsi nu mai este preşedintele nostru. Sissi este cu noi".

În reacţie la evoluţiile de la Nil, preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut tuturor părţilor implicate să dea dovadă de reţinere. El a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Morsi, în cursul căreia a exprimat îngrijorare faţă de evoluţia crizei. Totodată, Obama a subliniat că democraţia nu se limitează doar la alegeri democratice, fiind necesară şi luarea în considerare, de către guvern, a poziţiei tuturor egiptenilor, inclusiv a celor care participă la demonstraţiile ce au cuprins întreaga ţară.

La rândul său, ONU a lansat un apel la dialog, subliniind că modul în care se va rezolva prezenta criză va avea un "impact important" asupra altor ţări ale regiunii.