1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

„Eginald Schlattner ne-a îndreptat privirea spre România“

Alexandra Sora 19 octombrie 2007

La Târgul de Carte din Frankfurt au fost prezentate traduceri din autori români contemporani.

https://p.dw.com/p/Bsj8
Imagine: AP

„Lumea interioară şi cea exterioară se întrepătrund în acest roman ca într-un uriaş tablou, care combină realismul cu metafizica si îi taie respiraţia cititorului“ – aceste cuvinte, tipărite pe interiorul copertei ediţiei germane a primului volum din trilogia “Orbitor”, îl introduc pe cititorul occidental în universul lui Mircea Cărtărescu. Strălucita traducere realizată de Gerhardt Csejka a fost prezentată de prestigioasa editură vieneză Zsolnay la Târgul de Carte din Frankfurt. Cititorii din spaţiul german au ocazia să pătrundă în universul fantastic al Bucureştiului imaginat de Cărtărescu în volumul “Orbitor – Aripa stângă”, în care amintirile din copilărie şi adolescenţă se întrepătrund cu fragmente onirice şi cu memoria colectivă a neamului, iar capitala devine un teatru al lumii, deopotrivă comic şi plin de poezie. În prezent, se traduce în limba germană şi al doilea volum din trilogia “Orbitor”, intitulat “Corpul”.

Reprezentanta editurii Zsolnay, Bettina Wörgötter, este interesată de mai multă vreme de literatura română în general, şi în special de romanul lui Cărtărescu:

„Editura noastră observă cu mare atenţie evoluţiile literaturii române. Casa editorială Zsolnay are în spate o tradiţie importantă în traducerea literaturii din sud-estul şi centrul Europei, iar Mircea Cărtărescu este una dintre cele mai cunoscute şi importante voci ale literaturii române. Trilogia “Orbitor”, din care am tradus acum primul volum, se numără cu siguranţă printre cele mai valoroase opere care au apărut vreodată în România. Nu în ultimul rând, ne-a impresionat şi succesul acestui autor pe plan internaţional.”

Bettina Wörgötter de la editura Zsolnay este convinsă “că şi publicul de limbă germană va fi la fel de fascinat de romanul lui Cărtărescu, prin complexitatea operei sale, diferitele ei planuri, şi modul strălucit în care îmbină experienţele personale cu istoria secolului 20, cu istoria României, numeroasele ramificaţii ale naraţiunii, şi bineînţeles, talentul său extraordinar de a crea un limbaj literar propriu.”

Editura Zsolnay din Viena a publicat romanele unor laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură în traducere germană, printre care John Galsworthy şi Sinclair Lewis, dar şi scriitori renumiţi de limbă germană precum Heinrich Mann, Max Brod şi Franz Werfel. Cel mai mare succes al editurii Zsolnay din anul 1998 i se datorează tot unui autor de limbă germană, care trăieşte însă în continuare în România: preotul luteran Eginald Schlattner, un membru al minorităţii săseşti din Transilvania: “Romanul său “Cocoşul decapitat” s-a bucurat de un succes răsunător”, precizează Bettina Wörgötter. “A fost o mare surpriză ca un autor care a început să scrie atât de târziu să se bucure de un asemenea succes în spaţiul de limbă germană. Recent am văzut şi ecranizarea romanului. Şi următoarele două romana ale lui Schlattner au fost încununate de succes în spaţiul de limbă germană, dar şi pe plan internaţional. Consider că Eginald Schlattner este unul dintre ultimii martori ai unei lumi aflate pe cale de dispariţie, un martor deosebit de talentat, care a reuşit să scrie cărţi foarte importante, nu doar din punct de vedere istoric, ci şi din perspectiva valorii literare si estetice.”

Până în prezent, romanul “Cocoşul decapitat” a ajuns deja la cea de-a noua ediţie. Şi cărţile “Mănuşile roşii” şi “Pianul în ceaţă” au fost lansate de editura Zsolnay, Eginald Schlattner fiind primul autor contemporan din România ale cărui cărţi au fost receptate cu atâta entuziasm în Occident. În acelaşi timp, el a reuşit să aducă unviersul cultural şi literar din întreaga Românie în atenţia editorilor germani, subliniază Brigitte Wörgötter:

“Cu siguranţă, Eginald Schlattner a fost şi este în continuare un personaj care ne-a îndreptat privirea spre România, fiind un mediator între diferitele limbi, culturi şi chiar lumi. Cred că a devenit şi în România un mediator între lumile diferite, şi bineînteles şi în străinătate.”

Şi editura Residenz Verlag din oraşul austriac Sankt Pölten a fost cucerită de valoarea literară a unui autor român, şi anume, de profesorul de sociologie din Iaşi Dan Lungu. Cartea „Raiul găinilor“, descrisă în subtitul drept „fals roman de zvonuri şi mistere“, a fost tradusă în 2005 deja în limba franceză şi a apărut anul acesta în variantă germană la Residenz Verlag în traducerea Arancăi Munteanu. Claudia Romeder, reprezentanta editurii austriece la Târgul de Carte din Frankfurt, admiră scrierile lui Dan Lungu: „Autorul mi-a fost recomandat de asociaţia „Kulturkontakte“, pentru că noi suntem în general foarte interesaţi de literatura din Europa de est. Când am citit textul lui Dan Lungu, mi-a plăcut în mod special că limbajul se opune tendinţelor contemporane.

M-au convins în primul rând stilul său, limbajul baroc şi umorul savuros.

Cred pur şi simplu că acest roman face parte din literatura cu adevărat mare. Am multă încredere în această carte şi îmi doresc ca Dan Lungu să devină neapărat cunoscut în spaţiul de limbă germană, pentru că, după părerea mea, iese în evidenţă printr-un talent deosebit.”

Alături de Făgăraşul anilor 40 din „Cocoşul decapitat“ şi de Bucureştiul lui Cărtărescu, va pătrunde pe harta imaginarului literar al cititorilor din spaţiul german şi pitoreasca stradă a Salcâmilor din orăşelul de provincie măcinat de greutăţile perioadei post-comuniste din romanul „Raiul găinilor“, în care aşa-zisa „luminiţă de la capătul tunelului“ a tranziţiei se confundă cu televizorul.

În ceea ce priveşte traducerile din limba română, şi anul 2008 se arată foarte promiţător: celebra editură Suhrkamp din Frankfurt va publica traducerea romanului „Degete mici“ a autorului Filip Florian, realizată de Georg Aescht. Din martie 2008, cititorii din spaţiul german vor avea din nou ocazia să se bucure de farmecul prozei lui Mircea Cărtărescu: la Suhrkamp apare volumul de povestiri „De ce iubim femeile“, în traducerea lui Ernst Wichner.