1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Egalare

Cea de-a doua dezbatere a candidaţilor la funcţia executivă supremă în SUA s-a încheiat cu victoria actualului preşedinte american. Dar indiferent de câştigătorul scrutinului prezidenţial, Apusul pierde în Orient.

Romney şi Obama în duelul lor tv

Romney şi Obama în duelul lor tv

Cea de-a doua dezbatere a candidaţilor  la funcţia executivă supremă în SUA s-a încheiat cu victoria actualului preşedinte american. Aşa reiese din câteva sondaje fulger efectuate după duelul dintre Barack Obama şi  rivalul său de dreapta din partidul republican, Mitt Romney.

În mod clar, Obama e capabil să înveţe. După dezastrul palidei sale prestaţii din primul duel, în care s-a văzut bătut fără drept de apel de fostul guvernator din Massachusetts, Obama s-a lăsat dăscălit de consilierii săi. Preşedintele s-a arătat net mai bine pregătit, mai agresiv, mai energic şi mai dinamic de cât acum două săptămâni.

La rândul său, challangerul republican a încercat să se arate cât mai elegant, să-şi conserve şi să-şi administreze triumful din prima sa confruntare cu preşedintele în exerciţiu, când prestaţia sa excelentă a izbutit în mod cu totul surprinzător să-i scoată din comă campania electorală.  

Discuţia s-a concentrat din nou asupra  unor chestiuni de politică internă şi în special asupra şomajului, a politicii energetice şi a creşterii economice. Romney a continuat să-l acuze pe şeful statului  pentru o politică economică prea puţin conformă cu dezideratele clasei de mijloc.

Obama a trecut la contraofensivă pe linia luptei de clasă, acuzându-l pe contracandidatul său de dreapta că ar favoriza o politică de care ar beneficia doar bogătaşii.

Odată în plus, religia, un factor de regulă determinant pentru alegerile americane, n-a jucat nici un rol în confruntarea dintre Romney şi Obama.

Ambii politicieni americani au probleme serioase în acest domeniu. Obama a făcut parte multă vreme  din anturajul unui cleric antisemit şi de extremă stânga, de care s-a văzut nevoit să se disocieze în prima sa campanie electorală. La rândul său Romney e mormon, iar confesiunea sa, masiv persecutată în trecut, trece, în opinia multor americani, drept o sectă imposibil de acceptat ca biserică creştină.

Cu atât mai multe scântei a produs o ciocnire pasageră pe teme de politică externă. La o întrebare din public privind refuzul administraţiei Obama de a aproba întărirea securităţii ambasadei americane din Libia  înaintea sângerosului atentat din Benghazi, soldat cu uciderea a patru diplomaţi americani, Romney a lansat un amplu atac la adresa politicii lui Obama în Orientul Mijlociu.

Conform conservatorilor americani, împăciuitorismul practicat de Obama a provocat Statelor Unite mari prejudicii în lumea arabă şi islamică. În America şi alte state occidentale, progresiva islamizare a  statelor care au trecut prin rebeliunile arabe de acum aproape doi ani a iscat ample aprehensiuni şi critici.

Romney a deplâns în context situaţia din Siria, Libia şi Egipt, şi clivajul tot mai amplu dintre America şi statul evreu,  principalul ei aliat din regiune. Concomitent, candidatul republican a ţinut să evidenţieze că anii mandatului Obama n-au făcut decât să aducă Iranul integrist mai aproape de producţia primei sale bombe atomice.

Dar, deşi în culpă, Obama a ştiut să se apere abil şi eficient din unghiul imaginii sale, izbutind cu succes să-şi asume eroarea din Libia dar şi să respingă o acuză formal nefondată a adversarului său, privind calificarea atacului de la Benghazi drept act terorist.

În realitate, politica externă a administraţiei Obama e potenţial mai dezastruoasă decât o zugrăveşte Romney. Fiindcă apropiata fugă americană din Afganistan va lăsa această ţară la cheremul islamismului de grotă al talibanilor.  

Anii de luptă împotriva re-talibanizării Afganistanului vor fi fost irosiţi, pe harta lumii va mai apărea un stat eşuat, terorismul islamisto-fascist îşi va regăsi o bază de acţiune, iar numeroasele sacrificii de vieţi ale militarilor americani, europeni şi, nu în ultimul rând români, vor fi fost inutile.

Dar toate acestea nu deţin pe moment vreo prioritate în campania electorală americană. Peste ocean oamenii continuă să se arate extrem de obosiţi de cei peste zece ani de confruntare militară declanşată de atentatele de la 11 septembrie 2001. Iar ideea fatidică a retragerii  intempestive a trupelor americane din teatrele de război din Orientul Mijlociu, e cvasi-consensuală şi în Europa. 

Pe moment, în disputa cu rivalul său, Obama pare să fi egalat. Aşa afirmă cel puţin sondajele efectuate de posturile de televiziune CNN şi CBS. Ultima confruntare de luni seara, derulată înaintea alegerilor prezidenţiale americane de la 6 noiembrie, promite ca atare să fie şi cea decisivă.