Eforturi pentru o mai bună colaborare între statele europene în lupta împotriva terorismului

În centrala EUROPOL din Haga se găsesc computere ale căror hard diskuri conţin date provenite de la statele membre ale Uniunii Europene, referitoare la contacte şi indicii despre suspecţi sau martori. Diferitele baze de date stochează nu numai informaţii despre terorism, dar şi despre crima organizată, traficul de droguri şi de persoane. Sistemul TECS poate analiza şi compara peste 1 milion de date concomitent.

Datele sunt furnizate de cele 25 de state membre, fiecare dintre acestea fiind reprezentată de un ofiţer de legătură detaşat la centrala din Haga. De regulă, acest ofiţer este singurul care are acces la bazele de date naţionale. Dacă instituţiile unui stat membru doresc să obţină informaţii despre un suspect de terorism, intră în acţiune sistemul centralizat al EUROPOL şi furnizează pachete de date în cel mai scurt timp. Dezvoltarea acestui serviciu este pentru directorul EUROPOL, Max-Peter Ratzel, o prioritate.

„În prim plan se situează terorismul, datorită riscurilor mari pe care le implică. Trebuie să depunem eforturi pentru a recunoaşte şi identifica pericolele cât mai devreme, şi pentru a furniza ţărilor membre informaţiile necesare astfel încât să se poată apăra. De regulă nu este necesar un număr mare de oameni, pentru a filtra informaţiile. Măsurile de prevenire şi combatere sunt apoi luate în fiecare stat de către instituţiile abilitate.”

EUROPOL nu are atribuţii operative, deci nu poate trimite efective proprii în misiuni. Supervizorii pentru protecţia datelor critică insă modalitatea relativ necontrolată de introducere a datelor de către ţările membre, din care sunt apoi elaborate anumite profiluri.

Pe plan european mai există şi o reţea formată de cele mai mari 5 state membre ale Uniunii: Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Germania, care au semnat un acord în această privinţă în anul 2004. 7 state europene (Franţa, Spania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria şi Germania) au convenit în 2005 să sporească colaborarea transfrontalieră a efectivelor poliţiei pentru a înlesni arestările, percheziţiile şi anchetele.

Măsuri la nivel european

Coordonarea comunitară a poliţiilor naţionale nu este reglementată la nivelul forurilor europene. Comisarul pentru justiţie şi afaceri interne, Franco Frattini, care a insistat asupra acestui aspect, crede că noile ameninţări reprezintă o premiză bună pentru relansarea acestor dezbateri.

„Acum există, după părerea mea, un consens al statelor membre, asupra necesităţii evidente a unei colaborări intense. Trebuie să păstrăm iniţiativa.”

Stocarea datelor convorbirilor telefonice şi ale comunicaţiilor IT, care a fost aprobată de miniştri de interne ai ţărilor membre, este un pas necesar, crede Fratini, care pregăteşte noi proiecte legislative pentru apărarea infrastructurii europene împotriva atacurilor teroriste. Uniunea Europeană doreşte supravegherea îndeaproape a producţiei şi comercializării materialelor explozive. Totodată sunt analizate şi cauzele radicalizării fără precedent a tinerilor musulmani.

Pericolele măsurilor antiteroriste

Franco Frattini subliniază în acelaşi timp, că libertăţile individuale nu trebuie jertfite pe altarul combaterii terorismului. El susţine, că Statele Unite nu ar da un exemplu bun prin restrângerea libertăţilor cetăţenilor americani.

„Aceasta este provocarea de ordin politic. Dacă teroriştii ne determină să renunţăm la libertăţile noastre, atunci au câştigat. Iar noi nu avem voie să permitem aşa ceva.”

Modificări necesare în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE

Deşi au fost înregistrate progrese importante pe planul colaborării europene, responsabilul european pentru combaterea terorismului, Gijs de Vries, speră ca procedurile să fie simplificate prin introducerea în Uniune votului majoritar, şi renunţarea la adoptarea deciziilor prin consens.

„Necesitatea ca Uniunea Europeană să vină în ajutorul statelor membre într-un mod mai eficient este din ce în ce mai mare. Sper ca discuţiile pentru introducerea votului majoritar să fie un punct de plecare pentru o activitate mai intensă decât până acum.”

Wolfgang Schäuble, ministrul federal de interne, nu este singurul care se arată sceptic în faţa renunţării la dreptul naţional de veto în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. El este de părere că Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze în primă instanţă instrumentele deja existente, cum ar fi EUROPOL, înainte de a crea altele noi.