Efectele revendicărilor autonomiste

Csapo Joszef, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a cerut la Budapesta, potrivit agenţiei MTI, sprijinul opoziţiei de dreapta, care, în anumite limite, s-a declarat dispusă să il ofere. Reprezentanţii FIDESZ s-au angajat ca după admiterea Ungariei în Uniunea Europeană să susţină în Parlamentul European revendicările autonomiste din Transilvania. Chiar dacă autorităţile de la Bruxelles consideră în prezent că România dovedeşte un comportament bun faţă de minorităţile naţionale, o astfel de repunere în dezbatere va crea dificultăţi Bucureştiului. Nu este lipsit de semnificaţie nici faptul că socialiştii aflaţi la putere au dezaprobat implicarea FIDESZ, dar totodată au fost de părere că autonomia nu ar trebui să fie un subiect tabu. În plus, există riscul ca încetul cu încetul, autonomiştii ardeleni astăzi aflaţi în minoritate să devină mai numeroşi. De aceea Guvernul caută să fie mai flexibil în raporturile sale cu UDMR şi desigur indirect cu ungurii din Transilvania. Deşi, în principiu, nu a cedat în chestiunea mai mult simbolică a monumentului Libertăţii de la Arad, totuşi guvernul României a admis reamplasarea statuii într-un anume context, iar Marko Bella, preşedintele UDMR părea să fie de acord. El anunţa, poate grăbindu-se, că pînă la sfîrşitul acestei luni se va găsi o soluţie definitivă.

Dar poate gestul cel mai preţios al Guvernului a fost Hotărîrea adoptată în decembrie anul trecut potrivit căreia începînd cu acest an la faculatea de medicină din Tîrgu Mureş va funcţiona o secţie în limba maghiară. Subiectul acesta a aprins ani de zile spiritele, naţionaliştii români considerînd că un medic care învaţă numai ungureşte nu îşi poate trata pacienţii de limbă română. E greu de spus dacă mentalităţile au evoluat în această privinţă, dar este sigur că Guvernul şi-a schimbat punctele de vedere. Ungurii vor putea învăţa şi practica medicina fără intermedierea limbii române. Adevărata problemă nici nu a fost de fapt discutată. Medicii de etnie maghiară îşi doresc să înveţe ungureşte mai ales ca să facă faţă ulterior pieţii muncii din Ungaria, ceea ce înseamnă că intenţiile migraţioniste se păstrează. În contextul unei Europe lărgite însă migraţia forţei de muncă îşi pierde dramatismul pe care l-a avut pînă acum. În definitiv extinderea Europei înseamnă tocmai unificarea pieţelor. Se vede aşadar că ofensiva autonomiştilor, chiar dacă este demonizată de Guvern, îşi are indirect efectele sale şi mai ales o eficacitate neaşteptată.