1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Efectele amplasării scutului anti-rachetă în România şi Bulgaria

1 iulie 2010

Interviu DW cu Ted Galen Carpenter, vice-preşedintele Institutului Cato din Washington, unul din cele mai influente think-tank-uri politice şi economice din Statele Unite.

https://p.dw.com/p/O8X1
Imagine: AP Graphics

Întrebat care ar putea fi ţările în care Statele Unite vor amplasa controversatul dispozitiv anti-rachetă, Ted Carpenter a dat ca opţiuni sigure România şi Bulgaria. "Dacă acest plan va fi pus în aplicare - şi el va fi într-un final dus la îndeplinire - scutul anti-rachetă american va fi amplasat cel mai probabil în România şi Bulgaria. Propunerea iniţială de instalare a scutului în Polonia a stârnit critici extrem de vehemente în această ţară, ca de altfel şi în Republica Cehă, motiv pentru care aceste două state nu mai prezintă interes din acest punct de vedere pentru Statele Unite", crede Carpenter.

Estul Europei, mai puţin vehement

Intenţiile americanilor privind scutul anti-rachetă întâmpină o opoziţie simţitor mai mică în estul continentului european, spune analistul american. "Reacţia Rusiei însăşi a mai pierdut din virulenţa iniţială, când s-a pus problema instalării scutului în Polonia şi Cehia", a adăugat reputatul analist şi autor a numeroase volume, Ted Carpenter.

România şi Bulgaria nu au fost însă singurele opţiuni luate în calcul de strategii militari americani. O variantă viabilă de amplasare a scutului anti-rachetă se pare că a fost la un moment dat inclusiv Turcia. Ecuaţia politică s-a schimbat însă o dată cu deteriorarea relaţiilor dintre Washington şi Ankara. "În acest moment administraţia americană priveşte cu mari rezerve Turcia. Există numeroase temeri că Ankara nu este un partener de încredere şi că acţionează împotriva intereselor americane şi ale aliaţilor strategici din regiune ai Statelor Unite, precum Israelul sau UE. Cred că planurile privitoare la eventuala includere a Turciei în proiectul scutului anti-rachetă vor fi deocamdată anulate", opinează Carpenter.

Efectele amplasării scutului anti-rachetă în România şi Bulgaria

Referitor la efectele pe care le va avea asupra României şi Bulgariei amplasarea scutului anti-rachetă american în aceste două ţări, Carpenter spune că acest lucru va face ambele ţări şi mai dependente de America din punct de vedere al securităţii. "Atât românii, cât şi bulgarii au realizat că este în interesul lor să aibă relaţii cât mai bune cu Washington-ul din punct de vedere al propriei lor securităţi naţionale". Pe de altă parte, mai adaugă analistul, există alte ţări în regiune care ar putea privi gestul americanilor drept o periculoasă imixtiune a acestora în regiune, lucru care ar dăuna imaginii României şi Bulgariei.

Întrebat în ce măsură relaţiile Bulgariei şi României cu ţări precum Serbia sau Grecia ar putea fi afectate de scutul anti-rachetă, Carpenter spune că multe ţări din sud-estul Europei privesc cu suspiciune ţările vecine care au relaţii prea apropiate cu Statele Unite. În ceea ce priveşte relaţiile celor două ţări, România şi Bulgaria, cu UE, Carpenter nu crede că acestea vor fi afectate negativ de găzduirea pe teritoriul celor două state a elementelor scutului anti-rachetă american. "Uniunea Europeană colaborează cu NATO şi joacă un rol important în chestiuni economice. Se prea poate ca în viitor situaţia să se schimbe, însă pentru moment nu cred că vom asista la schimbări în relaţiile dintre UE şi cele două ţări".

Un scut anti-rachetă global. Rusia, posibil aliat?

Deutsche Welle l-a întrebat pe reprezentantul Cato Institute în ce măsură Rusia ar putea percuta la ideea creării unui sistem global de scut anti-rachetă, devenind parte a acestui proiect, propus de altfel Moscovei de guvernul american. Este acest scenariu verosimil sau o simplă idee fantezistă a Washingtonului? "N-aş spune că este chiar o idee rătăcită, fără noimă, a Casei Albe. Apreciez însă că o asemenea propunere este lipsită de şanse reale de reuşită. Nu văd Rusia aderând la un asemenea proiect. Moscova vede în ideea americană o ameninţare directă la adresa intereselor sale strategice. Or, în eventualitatea în care Kremlinul ar deveni parte a unui sistem anti-rachetă de anvergură globală, obiecţiile ruşilor ar fi neutralizate", a declarat Carpenter.

Neîncredere reciprocă

Pe de altă parte, mai spune analistul şi publicistul american Ted Carpenter, există multe voci în Statele Unite care se opun "includerii Rusiei în vreun sistem de apărare anti-rachetă. Este foarte dificil să treci peste aceste două tipuri de rezistenţă, politică şi domestică, manifestată în America faţă de Rusia", spune acesta.

Autori: Sonia Kanikova/Vlad Drăghicescu
Redactor: Robert Schwartz