1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Efecte ale atacurilor de la 11 septembrie 2001 se resimt şi azi

Atacurile de la 11 septembrie 2001 au lăsat urme în politica de securitate a SUA. Războiul purtat cu ajutorul dronelor şi scandalul spionării internetului de către NSA îşi au originea în "lupta împotriva terorismului".

La 12 ani de la atacurile de la 11 septembrie, noul turn One World Trade Center zgârie cerul de deasupra metropolei New York. Ground Zero este de multă vreme reocupat de clădiri. Prezumtivul planificator al atentatelor, Osama bin Laden, a fost ucis. Armata americană s-a retras între timp din Irak, iar reîntoarcerea militarilor US Army din Afganistan este fixată pentru anul viitor.

De rămas, a rămas o politică de securitate care a dominat gândirea şi acţiunile tuturor administraţiilor americane, de la atacuri şi până azi. "În anii 90 ai secolului trecut, în SUA era valabil primatul economiei. După atacuri, situaţia s-a schimbat bursc. De atunci este valabil primatul securităţii", a explicat politologul Martin Thunert, expert în cadrul Heidelberg Center for American Studies.

Războiul purtat cu ajutorul dronelor sau programele de supraveghere masivă îşi au obârşia în măsurile luate de administraţia Bush după 9/11.

Războiul împotriva terorismului

Imediat după atacuri, preşedintele George W. Bush a proclamat un "război împotriva terporismului". De atunci, serviciile secrete ale ţării s-au mărit considerabil. Bugetul celor în total 16 servicii secrete americane s-a dublat din 2001 şi până acum, ajungând, potrivit cotidianului Washington Post, la 52, 6 miliarde de dolari. Faptul că serviciile secrete americane supraveghează la nivel global telecomunicaţiile, inclusiv în ţările aliate, a devenit public după dezvăluirile fostului colaborator al NSA, Edward Snowden.

În 2002 a fost înfiinţat un minister pentru protecţia teritoriului naţional. Este cea de-a treia instituţie federală, ca mărime, iar sarcina celor aproximativ 200.000 de angajaţi ai săi este să ferească populaţia americană de ameninţarea teroristă. Banii cheltuiţi pentru apărare s-au înmulţit de la 312, 74 de miliarde în 2001 la 682, 45 de miliarde în anul 2012. Dar SUA nu numai că şi-au întărit, înmulţit şi interconectat mai bine serviciile secrete, organele de anchetă şi forţele armate, ci le-au şi extins masiv prerogativele. Totul în baza legii Patriot Act, votată de Congres pe 25 octombrie 2001, încă sub impresia atacurilor din luna precedentă.

Patriot Act era iniţial limitată în timp, dar de la votare, valabilitatea i-a tot fost prelungită de Congres. Părţi importante din lege, care îngrădesc masiv drepturile civice ale cetăţenilor, sunt încă în vigoare. Astfel, organele de anchetă şi serviciile secrete au voie să supravegheze convorbirile telefonice, traficul în internet şi să controleze tranzacţiile financiare fără mandat judecătoresc. În plus a fost introdus un drept penal nou pentru inamici, în baza căruia străini suspectaţi de acte de terorism pot fi reţinuţi pe termen nelimitat fără proces şi fără act de acuzare, de exemplu în lagărul de la Guantanamo.


Supraveghere, tortură, război cibernetic, ucideri deliberate

Serviciile secrete şi militarii şi-au schimbat metodele pe măsură ce le-a crescut puterea. La Guantanamo şi în lagăre şi închisori din Irak şi Afganistan s-a recurs la tortură.
Dat fiind că terorismul s-a descentralizat după 11 septembrie 2001, armata americană s-a concentrat cu predilecţie pe războiul asimetric, explică Martin Thunert. În acest context se recurge la uciderea deliberată a unor adversari non-statali, care sunt priviţi ca potenţială ameninţare, fără proces în faţa unei instanţe de judecată.

Între timp, atacurile preventive ale armatei americane au devenit aproape de la sine înţelese. "Legitimarea războaielor preventive a avut loc şi a fost din ce în ce mai acceptată", explică Peter Rudolf, expert în probleme americane în cadrul fundaţiei germane Stiftung Wissenschaft und Politik. "Războiul din Irak a fost justificat prin nevoia eliminării unei posibile ameninţări viitoare. Aceeaşi logică justifică şi recurgerea la drone."

Sub preşedintele Barack Obama, misiunile executate cu ajutorul dronelor, începute deja în timpul administraţiei Bush, s-au înmulţit considerabil. Din 2004 încoace, la frontiera afgano-pakistaneză au fost ucişi, potrivit unor surse independente, până la 3500 de oameni, între care sute de civili. Atacuri cu drone au fost executate în repetate rânduri şi în Yemen şi Somalia.

Instrumentele de luptă contra terorismului au prejudiciat imaginea SUA, afirmă Peter Rudolf. De aceea, administraţia Obama a trecut în ultimul timp la contramăsuri: în mai 2013, preşedintele a promis din nou că va închide lagărul de la Guantanamo. În plus, a anunţat că va reduce masiv zborurile dronelor. Numărul acestor zboruri scăzuse oricum în ultimii trei ani.

"În fapt, SUA se văd în continuare implicate într-un conflict armat care nu are caracter internaţional, într-un război împotriva reţelei al Qaida şi a aliaţilor acesteia. Bineînţeles că sub o astfel de titulatură se pot ascunde multe", afirmă Peter Rudolf. Acest război nu mai are prioritate pentru preşedintele Obama, dar este indispensabil pentru justificarea mijloacelor folosite, a mai adăugat expertul.