1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Edward Snowden în căutarea unui ţărm

Otrava dezvăluirilor făcute de Snowden se scurge încet în relaţiile transatlantice dar mai nici o ţară nu şi-a manifestat pînă acum disponibilitatea de a-l primi necondiţionat şi cu braţele deschise pe deconspirator.

A făcut Edward Snowden un bine lumii sau dimpotrivă a comis o eroare fatală, dînd la iveală dimensiunile şi intensitatea cu care Statele Unite ale Americii i-au spionat pînă şi pe cei mai loiali, apropiaţi şi vajnici parteneri, prieteni şi aliaţi? Totul depinde de perspectiva din care faptele săvîrşite sunt privite şi estimate.

Simplificînd la maximum poziţiile, reducîndu-le la dihotomia politică stînga-dreapta, s-a putut constata că în general, simpatizanţii stîngii tind să-i atribuie lui Snowden virtuţile unui erou, în timp ce conservatorii îl consideră un trădător, sau în cel mai bun caz, un personaj ambiguu, suspect, periculos. Dificultatea de a emite un verdict lipsit de echivoc se datorează însă şi unei inadecvări a criteriilor strict morale în cîntărirea faptelor săvîrşite de Snowden, de o copleşitoare complexitate, cu urmări imprevizibile.

Snowden şi-a aflat un refugiu provizoriu tocmai în Rusia, dar nu a uzat de dreptul de azil ce i-a fost oferit de Moscova, expediind în schimb din zona de tranzit a aeroportului din Moscova, cereri de azil pe adresa a peste 20 de state, între care şi Germania.

Chiar dacă va primi un răspuns favorabil din partea vreuneia dintre ţările alese, este puţin probabil că soarta sa va fi cu mult mai bună decît cea a lui Julian Assange, care-şi petrece zilele în incinta ambasadei ecuadoriene din Londra în condiţii cvasi identice cu cele dintr-o închisoare foarte civilizată.

Analizînd situaţia creată tot de pe poziţiile unei polarizări mai mult sau mai puţin ideologice, interesant este că în timp ce preşedintele socialist al Franţei, Hollande, s-a grăbit să acuze sus şi tare America pentru faptul că a pus sub urmărire pînă şi instituţii ale prietenilor şi partenerilor europeni, cancelara Merkel, deşi Germania a fost cel mai intens spionată de NSA, fiind pe deasupra considerată de Washington doar un prieten de gradul trei al Americii, a rămas în expectativă, preferînd să tacă şi trimiţîndu-l doar pe purtătorul de cuvînt al guvernului federal să ia atitudine, să afirme, între altele, că nu ne mai aflăm în perioada războiului rece.

Cît despre cererea de azil adresată de Snowden, devenit un tragic Ulise fără o Itacă, autorităţilor germane, ea va fi analizată conform legislaţiei în vigoare, a declarat ministrul federal de externe, liberalul Westerwelle.

In schimb, liderii ecologişti la unison cu cei social democraţi cu care împart băncile opoziţiei în Bundestag, i-au cerut cancelarei Merkel să-i acorde fugarului Whistleblower dreptul la azil. Snowden ar fi adus servicii Germaniei, se menţionează în mesajul scris adresat Angelei Merkel iar faptul că el nu a uzat de oferta Rusiei din cauza condiţiilor de neîndeplinit care i-au fost puse, agravează stringenţa întregii problematici. Se mai menţionează în acelaşi mesaj că nu este îngăduit ca Snowden să fie redus la tăcere prin măsurile de urmărire penală la care va fi supus în Statele Unite.