1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Economia românească s-a înscris pe o traiectorie ascendentă

Instituţia financiară Bank Austria Creditanstalt şi-a publicat raportul privind ţările din Europa Centrală şi de Est, pe cel de-al treilea trimestru al anului în curs. Analiza privind evoluţia României, semnată de Sandor Gardo, indică în domeniul politic o serie de succese, reprezentate de ritmul alert cu care se încheie capitolele de negociere cu UE, pe fundalul, însă, a unor incertitudini privind rezultatul alegerilor legislative şi prezidenţiale din noiembrie. În plan economic, se certifică o creştere semnificativă comparativ cu anul trecut, acompaniată de un proces de dezinflaţie, însă apetenţa pentru consum a populaţiei, stimulată de politica de acordare a creditelor, împiedică echilibrarea balanţei co

România, luată la bani mărunţi

România, luată la bani mărunţi

merciale.

Alegerile locale din iunie, arată Sandor Gardo în raportul său, considerate un test important în vederea alegerilor generale din toamnă, au confirmat că Partidul Social Democrat, de guvernământ, este cea mai puternică formaţiune politică din ţară, chiar dacă performanţa sa în oraşele mari, inclusiv în Bucureşti, a lăsat mult de dorit. Alianţa PNL-PD, de opoziţie, a reuşit să înfrunte cu succes social-democraţii, putând fi o alternativă la alegerile din noiembrie. În acest context, succesul PSD-ului la scrutinul parlamentar depinde mai ales de modul în care premierul Adrian Năstase, candidat la suprema funcţie în stat, va reuşi în timpul rămas să pregătească venirea succesorului său.

Alegerile locale au impus numeroase schimbări de personal în echipa guvernamentală. Ministrul de interne Ioan Rus a demisionat pentru a putea candida la primăria Clujului. Rezultatul relativ dezamăgitor obţinut apoi în marile oraşe a provocat remanierea guvernului. Miniştrii muncii şi familiei, comunicaţiei şi tehnologiei informaţionale, agriculturii, administraţiei şi internelor au fost schimbaţi.

Ulterior s-au realizat o serie de progrese în negocierile cu UE, mai arată Gardo. Astfel, la mijlocul lui iunie, Bucureştii au anunţat încheierea cu succes a altor două capitole, primul consacrat agriculturii, al doilea finanţelor şi politicilor bugetare. La numai două săptămâni după aceea a fost finalizată şi negocierea spinoasei probleme a energiei. Totuşi, dat fiind că au mai rămas de dezbătut încă şase capitole, România mai are drum lung până la încheierea negocierilor; iar în cazul în care premierul Năstase doreşte să folosească încheierea acestora pe post de atu la alegerile din toamnă, va fi nevoit să dispună accelerarea procedurilor.

În plan economic, România a reuşit o creştere reală surprinzătoare în primul trimestru al anului, cifrată la 6, 1 %, se arată în raportul Creditanstalt Bank Austria. Creşterea cu 6,6% a producţiei industriale şi cu 7,2% a activităţii din construcţii s-a reflectat benefic asupra ocupării forţei de muncă. Rata oficială a şomajului s-a cifrat în iunie la 6,5 procente, cu 0,6 % mai puţin decât în iunie 2003. Totuşi, rezultatele bune ale industriei au fost prejudiciate de creşterea, cu 8,4 % a consumului intern. Alimentată de creşterea salariilor şi de diminuarea şomajului, apetenţa pentru consum a populaţiei s-a reflectat în creşterea, cu 16,5%, a comerţului cu amănuntul în primul trimestru al anului. Această creştere este fără precedent din 1996. Cererea mare existentă pe piaţa internă este demonstrată şi de sporirea cu 12 % a importurilor. Dat fiind însă că exporturile au crescut cu doar 10,2 procente, balanţa comercială continuă să fie negativă. Cererea mare internă va rămâne pe tot cuprinsul anului în curs principalul motor al creşterii economice.

Ţelul guvernului Năstase ca deficitul contului de plăţi să nu depăşească anul acesta 5,5 la sută din PIB - ţel aprobat de FMI şi Banca Mondială - nu va putea fi respectat, din cauza aceluiaşi consum intern sporit, experţii austrieci apreciind că un deficit de 6,2 procente ar fi mai realist. Date fiind însă importantele investiţii străine directe şi rezervele mari de valută acumulate, executivul nu va avea probleme să finanţeze aceste pierderi. Iar deficitul bugetar, chiar dacă nu va reuşi să scadă la valoarea de 2,1 % din PIB, stipulată în acordul stand-by cu FMI, el nu va depăşi în acest an pragul critic de 3%.

Referitor la inflaţie, aceasta s-a situat în prima jumătate a anului în jurul valorii de 12, 9 %, faţă de 15,8 procente în prima jumătate a lui 2003. Totuşi, preconizatele scumpiri la ţigări, alcool, petrol, gaz şi energie, vor zădărnici eforturile cabinetului Năstase, de menţinere a inflaţiei sub valoarea de 9%, fără a întrerupe însă tendinţa generală spre dezinflaţie. Conform previziunilor, inflaţia se va situa în 2004 în jurul valorii de 11,8 procente, cu aproape 4 procente mai puţin decât în 2003. O dovadă că România îşi ia rămas bun de la vremurile inflaţiei galopante, spune autorul, este faptul că la mijlocul anului viitor se va introduce leul tare, cu o rată de schimb de unu la 10.000.

Ca o concluzie, politica internă românească este dominată de pregătirea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, iar nesiguranţa partidului de guvernământ este vizibilă după relativul eşec de la locale. Pe de-o parte UE şi FMI constrâng executivul să continue reformele, cu costurile lor sociale cu tot, iar pe de alta câştigarea alegerilor nu este posibilă fără luarea unor măsuri populare. În acest context, spune autorul, rămâne doar de nădăjduit că politica economică prezentă, orientată spre stabilizare, va fi continuată, necedând în faţa ispitelor populiste. Creşterea economică va fi anul acesta mai importantă decât cea din ultimii ani, însă puternica cerere internă va determina în continuare creşterea deficitului comercial. Procesul de dezinflaţie se menţine, la fel şi disciplina bugetară a guvernului, iar privatizarea companiei Petrom şi a furnizorilor de curent Electrica Dobrogea şi Electrica Banat, a făcut ca promisiuni vane de odinioară să devină realitate. Cu alte cuvinte, România a îndeplinit solicitări importante ale UE şi ale FMI, ceea ce-i sporeşte şansele să obţină statutul de economie de piaţă funcţională în toamna acestui an.

  • Data 31.08.2004
  • Autoare/Autor Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B37P
  • Data 31.08.2004
  • Autoare/Autor Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B37P