1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Economia românească între potenţial şi riscuri

ulia Elvers-Guyot / Alina Kühnel12 mai 2006

Până în 1989, minoritatea germană din România era relativ bine reprezentată. După evenimentele din decembrie '89, mulţi etnici germani au emigrat. Între timp însă, o marte parte dintre ei a revenit pe plaiurile natale a pentru a-şi deschide firme proprii. România este însă atractivă nu doar pentru ei, ci şi pentru investitorii germani. Circa 12.500 de companii federale sunt înregistrate în Registrul Comerţului.

https://p.dw.com/p/B27w
Metro a riscat şi a câştigat: peste un miliard de euro cifră de afaceri în România.
Metro a riscat şi a câştigat: peste un miliard de euro cifră de afaceri în România.Imagine: AP

Mulţi români s-au decis să emigreze după 1989. Nu mai aveau perspective, nu mai credeau într-un viitor în România. La 17 ani de la evenimentele din decembrie 89, România se află în faţa integrării în structurile europene.

„Vă aflaţi aici în Valahia, adică la capătul lumii. În Germania a existat mereu această zicală: vine din Valahia – adică de la periferia Europei. Şi această imagine este încă asociată României”, explică Dirk Rütze, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Rütze trăieşte în România din 1999 şi ştie că România mai are mult de parcurs pe drumul reformelor. În ultimii ani însă, progresele economice sunt evidente şi pentru investitorul german.

„ În anul 1996, grupul Metro a intrat în România. Cifra de afaceri anuală a concernului în România depăşeşte acum valoarea de 1 miliard de euro. Pe atunci nimeni nu credea în viitorul ţării, dar Metro a intrat cu curaj. Situaţia trebuie simplu privită: multă vreme salariul mediu în România a fost de 150 de euro. Metro a arătat însă că românii au mult mai mulţi bani”, spune Rütze.

Banii vin, în principal, din câştigurile celor care muncesc în afara ţării. Două până la trei milioane de români lucrează în agricultură, sunt chelneri sau chiar medici în statele europene, susţin statisticile neoficiale. Numai în ultimul an, sumele trasferate de ei în România au fost estimate între 5 şi 10 miliarde de euro. În plus, de circa trei ani românii pot apela la creditele de consum, oferite de bănci.

România este interesantă pentru investitori, nu doar datorită creşterii puterii de cumpărare, ci şi pentru că în multe domenii mai sunt multe de făcut. Dirk Rütze dă câteva exemple:

„Asistăm în moment la o explozie în construcţii, care va dura cel puţin 20 de ani, necesitând materiale de construcţii şi utilaje. Un domeniu atractiv este şi cel al construcţiilor de maşini, dar şi sectorul metalurgic. Şi dacă românii vor reuşi să dispună de calificarea necesară, firme din domenii ceva mai pretenţioase vor invada piaţa de aici” mai povesteşte Dirk Rütze.

Printre firmele cu pretenţii mari se numără şi Infineon, care a inaugurat de circa jumătate de an un centru de cercetare şi dezvoltare pentru industria constrcutoare de maşini. Şeful centrului, Thomas Simonis explică:

„Am fost în mai multe state sud-est europene. În final, am ajuns la concluzia că România este cea mai bună adresă pentru deschiderea centrului”, spune şeful centrului Infineon din Bucureşti.

Decizia a fost influenţată de mai multe criterii: nivelul de pregătire al potenţialilor salariaţi - există mulţi specialişti în computere şi mulţi vorbitori de limbi străine -, distanţa uşor de parcurs de la sediul central din München la Bucureşti, dar şi cota unică de impozitare de numai 16 procente. Dar cel mai mult a contat numărul mare de ingineri specialişti în sisteme de dezvoltare, care stăpânesc tehnologia analoagă. Lucur rar întâlnit în Europa Occidentală, unde toţi pariază pe tehnica digitală.

Cei 100 de angajaţi ai centrului Infineon din Bucureşti lucrează la dezvoltarea unor semiconductori pentru sisteme de frânare, de control al motoarelor, de alimentare cu motorină dar şi pentru programele de navigare. Până în anul 2009 centrul ar trebui să numere 200 de salariaţi. Nu este vorba despre prelungirea actualului program de lucru, ci despre noi angajări, care se impun o dată cu creşterea cererii. Cu toate acestea: „Nivelul salarial este încă foarte atractiv aici. Pot să vă spun că rata costurilor este cam la o treime până la un sfert faţă de cele din Germania” recunoaşte Simonis.

Infineon planifică să rămână în România. Salariaţii sunt bine pregătiţi. Dar în segmnetul salarial inferior, România ar putea pierde investitori, dacă guvernul nu va sprijini mai mult calificarea profesională.

Rütze îi avertizează însă pe investitorii interesaţi de România să nu trimită la Bucureşti personal mai puţin calificat decât cel de la Londra sau New York de exemplu. Cei care vin în România fără o strategie clară privind investiţiile şi durata prezenţei lor riscă să piardă.