1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Economia moldovenească – o corabie naufragiată de politicieni

Furtul din sistemul bancar, pierderea încrederii și susținerii partenerilor occidentali, scăderea remitențelor și a exporturilor, deprecierea monedei naționale, dar și instabilitatea politică

Acestea au fost șocurile care au marcat economia Republicii Moldova pe parcursul anului 2015 și care au afectat considerabil situația socială a țării. Lipsa unui Guvern care ar fi capabil să redreseze economia și preocuparea clasei politice de la Chișinău pentru lupta pentru putere fac prognozele pentru anul 2016 și mai pesimiste.

„Unde-i miliardul”?

Aceasta a fost întrebarea anului economic 2015, după ce au început a ieși la iveală schemele de spălare a banilor prin intermediul celor trei instituții financiare, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Astfel, situația din sistemul bancar a ridicat Republica Moldova în topurile știrilor internaționale. Prima etapă de investigație a companiei americane Kroll, precum și arestarea mai multor presupuși învinuiți, inclusiv a ex-premierului, Vlad Filat, nu au avut niciun efect. Mai mult decât atât, dorind să oprească neverosimilul, Banca Națională a Moldovei (BNM) a acordat credite în valoare de 14,2 miliarde lei (apr. 655 mln Euro) acestor trei bănci, sumă care, în urma deciziei de a lichida băncile, urmează a fi transformată în datorie de stat, iar banii vor fi întorși de cetățeni.

Banii scoși prin scheme de corupție și delapidări, nu au fost încă găsiți, iar autoritățile de la Chișinău nu își doresc o soluționare a problemei. Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, apreciază că este necesară o voință politică pentru ca această investigație să fie dusă la bun sfârșit. „Politicienii au promis de atâtea ori dar nu au făcut nimic. De trei luni stăm în suspans, deoarece despre a doua investigație Kroll a început să se vorbească doar în luna septembrie 2015. Totodată, pe lângă faptul că nu avem Guvern, nici BNM nu are guvernator, iar fără un consiliu de administraţie al acesteia, nu este posibil să începi o asemenea procedură, deoarece toate documentele importante se află în mâinile băncii naționale. Astfel, cu cât mai mult timp trece cu atât șansele de a recupera banii scad, iar suma va fi tot mai mică și mai mică”, a menționat pentru DW expertul.

În plus, criza din sistemul bancar a afectat alte trei bănci („Moldova-Agroindbank”, „Victoriabank” și „Moldincombank”) de la Chișinău, care au fost puse sub supraveghere specială. Veaceslav Negruță, expert în economie și ex-ministrul Finanțelor al R. Moldova, consideră că acestea din urmă pot avea aceeași soartă, din simplul motiv că istoria este aceeași – lipsă de transparență în acționariat și performanțe în managementul acestor instituții.

Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță

„Procedura de insolvabilitate și lichidare a acestor trei bănci va dura, probabil, cel puțin trei ani. Activele acestor trei bănci urmează a fi rambursate BNM în contul acestor datorii. Deci, soarta lor este stabilită de mult timp, deoarece nefiind încă în procedură de lichidare aceste bănci au fost de fapt decapitalizate, businessul lor fiind preluat de către instituțiile statului, care, intenționat și ghidat, au obținut ceea ce au dorit – reorientarea afacerii acestora către alte bănci. Din aceste considerente este foarte necesar ca acea formulă de creditare de urgență pe care a aplicat-o BNM în cazul primelor bănci să fie cât se poate de repede oprită și să fie aplicată legea, dar nu luate decizii în baza unor hotărâri de Guvern secrete, cu scopul de a pompa alte miliarde, în alte trei bănci, care se vor adeveri că s-au dus pe apa sâmbetei ca și în cazul primelor”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, Veaceslav Negruță.

Economia autorităților diferită de cea a experților

„Furtul miliardului”, așa cum este numit de mai mulți experți în economie, a generat o reacție în lanț, care a afectat economia. La începutul anului, moneda națională a Republicii Moldova a început să cadă brusc ajungând la cote critice. De asemenea, au început să scadă exporturile, iar investitorii străini nu au mai avut curajul de a intra pe piață. La aceasta s-a adăugat și stoparea asistenței din partea partenerilor de dezvoltare, Uniunea Europeană, Banca Mondială, iar tratativele cu Fondul Monetar Internațional au intrat în impas.

În asemenea situație, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să revizuiască prognozele de creștere economică și evoluția Produsului Intern Brut. Astfel, în 2015 PIB-ul țării a înregistrat un declin de 2%, iar prognozele Ministerului Economiei pentru 2016 arată că economia națională va înregistra o creștere modestă anul viitor, de doar 1,5%, prețurile vor crește aproape cu 10%, iar moneda națională se va deprecia și mai mult.

Însă opiniile experților privind evoluția economiei în 2016 diferă de cele ale autorităților. La aceasta se adaugă și faptul că Guvernul Republicii Moldova încă nu are un proiect de buget de stat pentru anul 2016, iar în lipsa acestuia orice prognoze oficiale par a fi mult mai optimiste decât situația reală.

Sveatoslav Mihalache

Sveatoslav Mihalache

„Sunt de părere că situația economică în țară se agravează pe zi ce trece. Chiar dacă vom lua în calcul un scenariu pozitiv, în care va fi ales un guvern reformator şi o conducere a BNM fără tutelă politică, starea lucrurilor nu se va îmbunătăți peste noapte, așa cum toate sectoarele economice şi financiare se află deja într-o criză profundă fără precedent pentru istoria R. Moldova. Din cauza incertitudinii politice, este imposibil de a face o prognoză relevantă pentru tot anul 2016. Pentru primul trimestru al următorului an putem aștepta o scădere de aprox. 8% a economiei, față de aceeași perioadă a anului 2015, apoi anul 2016 va fi anul recensământului. Temerile exprimate în debutul anului 2015 privind posibilitatea întârzierii plăților salariale la bugetari au început, din păcate, să se adeverească. Una dintre principalele ramuri ale economiei - agricultura - va avea de suferit din cauza condițiilor meteorologice instabile. Moneda națională va continua tendința negativă în raport cu alte valute. Pendulul pieței valutare va oscila în jurul cotei de 25 lei față de dolar SUA (n. r. actualmente 1 USD=19.7 lei). Stagflaţia va domina economia națională în 2016, reprezentată prin creșterea prețurilor și a ratei șomajului, pe de o parte, şi scăderea economică și a veniturilor populației, pe de alta”, a declarat Sveatoslav Mihalache.

Conflictele regionale, ajutorul financiar extern și remitențele

Economia Republicii Moldova va avea de suferit nu numai din cauza incapacității guvernanților de la Chișinău de a gestiona situația, ci și din cauza conflictelor regionale, care au dus la reducerea exporturilor cu 25%, precum și la scăderea considerabilă a remitențelor din Federația Rusă, cauzată de devalorizarea rublei. Totodată, Banca Mondială și UE au declarat că nu vor acorda asistență financiară R. Moldova din cauza acelorași instabilități politice, iar negocierile cu FMI au intrat în impas. La aceasta se adaugă decizia președintelui României de a stopa creditul de 150 milioane de euro, destinat salvării bugetului moldovenesc.

„Ajutorul partenerilor externi era de aproape 12% din veniturile la buget, acordat fie din granturi sau credite externe. Al doilea element sunt remitențele, deja în scădere. Un al treilea element este reducerea exporturilor cu 25-30%, ceea ce a adus mai puțină valută în țară. Noi eram dependenți de acești factori dar, cu toate acestea, tot ce a făcut clasa politică în ultimii doi ani a fost un proces de autoizolare. Astfel, eu nu văd o evoluție a situației și a deblocării dialogului cu partenerii externi în prima jumătate a anului 2016. Poate doar în decembrie din anul viitor aceste ajutoare financiare externe vor ajunge în R. Moldova, ceea ce înseamnă că aproape un an ne vom confrunta cu o „foame” financiară extremă. Este sigur că deblocarea ajutorului partenerilor externi, într-un fel sau altul, va salva situația de aici. Din moment ce vom relua negocierile cu FMI și acesta va zice că noi suntem coerenți în politicile noastre financiare, atunci va apărea un semnal pentru UE și Banca Mondială, dar și pentru investitorii privați”, a spus ex-ministrul Finanțelor pentru DW.

Sectorul energetic – ancora ce ține la fund economia

La toate problemele acute cu care se va confrunta economia Republicii Moldova se vor adăuga și cele din sectorul energetic. Chișinăul este dependent energetic și de livrările de gaze naturale din Federația Rusă. Aceasta a creat un monopol pe piață de pe urma căruia au de suferit cetățenii. Din cauza deprecierii leului, în 2015, au fost majorate tarifele la energia electrică, iar acestea, după cum afirmă experții, vor crește și în 2016. Totodată, gazele naturale au fost permanent un instrument de șantaj din partea Moscovei, iar disputele dintre Chișinău și Tiraspol au creat datorii istorice pe care trebuie să le achite contribuabilii.

Sergiu Tofilat Enerbiekrise Moldau

Sergiu Tofilat

Tentativele societății civile și ale experților de a face claritate în acest sector au dus doar la demascarea unor scheme frauduloase, care au demonstrat aceeași lipsă de transparență din partea oficialităților. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, a încercat, pe parcursul anului 2015, să demonstreze că politicienii folosesc diferite mijloace corupte pentru a spăla bani prin firme intermediare off-shore. Cu părere de rău, aceste tentative au rămas doar pe hârtie, iar autoritățile nu au întreprins nimic pentru a stopa furturile.

„La capitolul gaze naturale noi suntem dependenți 100% de gigantul rus Gazprom, iar la cel electric 80% din consum îl asigurăm din livrările de la centrala electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă că practic finanțăm regimul separatist de la Tiraspol. Totodată, dacă facem un calcul bazat pe datele Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, prin scheme de intermediari, noi pierdem circa 150 de milioane de dolari americani, care rămân în conturile 'Energokapita'. Unde se duc ulterior acești bani, luați din buzunarul cetățenilor, noi nu cunoaștem. Astfel, jumătate din factura noastră la energie o achităm unei companii care are conturi în off-shore. Acesta este un motiv pentru care nu se doresc alte surse energetice alternative, cum ar fi în România, unde energia electrică este mai ieftină cu 40%. Dacă e să fac un calcul, atunci noi am putea economisi anual circa 80 milioane USD. Proiectele cu România ne-ar asigura și o securitate energetică de lungă durată. În concluzie, situația din sector nu se va modifica nici în anul care vine, deoarece cineva obține profituri fabuloase din sectorul energetic moldovenesc”, a declarat expertul, în exclusivitate pentru DW.

Potrivit analiștilor, anul 2016 va fi un an greu pentru economia Republicii Moldova, iar cetățenii, care au protestat pe parcursul ultimelor luni, s-au săturat de luptele interminabile ale politicienilor și oligarhilor de la Chișinău. Acum, toți sunt în așteptarea unui nou Guvern, dar care, se pare, că nu va fi ales în curând. O nouă guvernare este așteptată și de partenerii occidentali care vor să acorde o mână de ajutor corabiei naufragiate, pe nume Republica Moldova.