1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Economia germană creşte, dar companiile au şi griji

Companiile germane estimează o creştere masivă a profitului în 2017. Însă Trump, Brexit-ul şi o penurie gravă de forţă de muncă adecvat calificată, reprezintă un apel la realism.

În cazul în care lucrurile merg bine, acest fapt ar trebui sărbătorit. Prognoza economică prezentată la Berlin de către Camera Germană de Comerț şi Industrie (DIHK) oferă mai multe argumente în acest sens. Climatul de afaceri din Germania este calculat pe baza unui studiu la care participă 27000 de companii mijlocii. Conform investigaţiei, perspectivele sunt "strălucitoare". "Companiile sunt mai încrezătoare decât în 2015 şi 2016", spune directorul DIHK, Martin Wansleben. 

În ciuda riscurilor existente, DIHK a rectificat în sens pozitiv previziunile cu privire la creşterea economică a Germaniei, de la 0,4 la 1,6 la sută, pentru anul în curs. Creşterea este impulsionată în special de consumul intern şi de branşa construcţiilor, la care participă şi revigorarea simţitoare a exporturilor. Dinamica economică a Germaniei, foarte ridicată, rămâne neschimbată faţă de anul trecut, se arată în studiul prezentat. "Mediul de afaceri este surprinzător de stabil şi mai bun decât s-a crezut iniţial", precizează Wansleben. În 2017, companiile mijlocii preconizează că vor apărea 350 000 de noi locuri de muncă, estimare susţinută şi de situaţia economică bună a altor ţări europene, precum Spania, Irlanda, Cehia şi Polonia.

Trump, Brexit şi lipsa forţei de muncă

Evaluarea are însă şi aspecte mai puţin îmbucurătoare. Majoritatea companiilor germane se aşteaptă la o înrăutăţire considerabilă a condiţiilor în care vor avea loc exporturile. Tonul protecţionist al noului preşedinte american, precum şi ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sunt doar câteva motive de îngrijorare pentru investitori. "Aceste subiecte sunt foarte prezente în mediul de afaceri", spune Wansleben. Creşterea preţurilor la ţiţei, dar şi scumpirea energiei reprezintă, de asemenea, alţi factori de risc.

Directorul DIHK nu a pomenit decât în treacăt despre declinul destul de abrupt al relaţiilor de afaceri cu Marea Britanie, pe fondul procesului de părăsire a UE de către britanici. În a doua jumătate a anului, volumul comercial cu Regatul Unit a scăzut cu şapte la sută, iar urmările Brexit-ului nu se cunosc în totalitate. Martin Wansleben a amintit că nici Brexit-ul, nici războaiele comerciale cu SUA nu sunt, deocamdată, o realitate, ci doar "scenarii ameninţătoare". Că aceste scenarii generează deja fapte concrete este limpede, mai ales în Marea Britanie.

Războaie şi alte bariere comerciale

Îmbătrânirea populaţiei, un fenomen grav

Îmbătrânirea populaţiei, un fenomen grav

Pe de altă parte, Wansleben nu neagă o posibilă tulburare gravă a exporturilor germane, în cazul în care preşedintele american, Donald Trump, va purcede la impunerea de taxe vamale bunurilor şi serviciilor germane. "Să sperăm că nu va veni chiar sfârşitul sfârşiturilor", a mai spus economistul german, care a atras atenţia că eventualele taxe vamale, aplicate mărfurilor germane, ar păgubi inclusiv consumatorii americani.

Dincolo de posibilele războaie comerciale, nu puţine companii germane sesizează, îngrijorate, înmulţirea barierelor comerciale de tot felul. Dirk Schlotböller, analist al Camerei Germane de Comerţ şi Industrie, a oferit mai multe exemple în acest sens. Bunăoară, în Egipt, exportatorii germani sunt obligaţi, mai nou, să obţină certificări speciale, în condiţii mult mai stricte decât în Uniunea Europeană. În Turcia, companiile germane sunt obligate să deţină un sistem de management al calităţii - o prevedere nouă, introdusă subit în lege. Apoi, în Arabia-Saudită, exportatorii străini sunt nevoiţi să se înregistreze pe o platformă online, reglementările fiind deosebit de stricte. În opinia lui Schlotböller, "astfel de măsuri îngreunează relansarea comerţului mondial". 

Cu toate acestea, reprezentanţii companiilor germane consideră că riscul principal la adresa bunului mers al afacerilor este lipsa forţei de muncă. Fenomenul, relevă studiul prezentat la Berlin, este în creştere, iar lipsa angajaţilor corespunzător calificaţi este principală piedică în calea investiţiilor. DIHK consideră, în context, că o "migraţie controlată", precum şi sporirea investiţiilor în sistemul de educaţie sunt imperios necesare.

Wansleben susţine de asemenea că, pe fondul îmbătrânirii rapide a populaţiei, economia va rezista doar dacă se va ieşi mai târziu la pensie. Cu cât mai repede va fi înţeles acest lucru de către guvernul federal, cu atât va fi mai bine pentru ţară, consideră directorul Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Digitalizarea multor branşe de producţie nu va declanşa neapărat o pierde masivă de locuri de muncă, mai spune economistul. Reverberaţiile progresului tehnologic vor fi diferite de la branşă la branşă, în opinia lui Dirk Schlotböller.

Autor: Richard Fuchs / vd