Eclipsat de războiul libian, conflictul din Gaza ia amploare

Numai la sfârşitul acestei săptămâni, sudul Israelului a fost vizat de 50 de obuze ale militanţilor palestinieni, care au reacţionat astfel la uciderea a doi luptători Hamas de către armata israeliană. Reacţia statului evreu a fost fermă. Marţi, armata israeliană s-a revanşat, lansând o serie de atacuri asupra Fâşiei. Cel puţin opt persoane au fost ucise, dintre care patru civili.

Violenţele din Gaza n-au loc în "prime-time"

Fâşia Gaza a fost din nou cuprinsă de spirala violenţelor, după mai bine de doi ani de linişte. Premierul israelian, Silvan Shalom, a atras atenţia că Israelul ar putea fi nevoit să înceapă o nouă şi amplă operaţiune militară în Gaza pentru a slăbi pilonii de rezistenţă ai Hamas-ului.

Escaladarea violenţelor în Fâşia Gaza are o legătură indirectă cu evenimentele care se petrec de ceva vreme în nordul Africii şi în Orientul Apropiat. Dorinţa din ce în ce mai mare de libertate şi prosperitate a popoarelor nord-africane nu a rămas fără ecou nici în Gaza nici în Cisiordania.

În Fâşia Gaza şi la Ramallah mulţi oameni, în majoritatea lor tineri, au ieşit pe străzi cerând cam aceleaşi lucruri ca semenii lor din Tunisia, Egipt sau Yemen. Protestele lor, contracarate pe alocuri violent de autorităţi, nu s-au prea bucurat de lumina reflectoarelor internaţionale. Atât Hamas-ul, cât şi Autoritatea Palestiniană au intervenit în forţă pentru a împrăştia manifestanţii. În Gaza, cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa în urma protestelor.

Pe de altă parte, preşedintele Autorităţii Palestiniene încearcă să forţeze o împăcare cu Hamas, fiind gata să viziteze Fâşia Gaza şi să-l întâlnească pe premierul Ismail Haniyeh, omul pe care Abbas l-a îndepărtat de la putere. Împreună însă, cei doi ar putea pune bazele unui guvern de tranziţie care să organizeze în aproximativ şase luni alegeri în teritoriile palestiniene.

Palestinieni uniţi

Dispariţia asperităţilor între palestinieni şi, prin urmare, apariţia unui front comun al acestora, este ultimul lucru pe care guvernul israelian şi l-ar dori. Dacă situaţia ar lua o astfel de turnură, fără îndoială că cererile de creare a statului palestinian ar avea o cu totul altă greutate pe plan internaţional. Palestinienii ar câştiga o din în ce mai mare legitimitate internaţională şi şi-ar putea reprezenta mult mai bine interesele.

În timp ce lumea priveşte spre Libia, Yemen sau Siria, în Israel şi în teritoriile palestiniene evoluţiile se agravează. În acest context, teama că Israelul ar putea încerca să contracareze orice tentativă de sudare a unităţii palestiniene, pare a fi întemeiată. Această prognoză este cu atât mai plauzibilă, cu cât presiunile la care este supus guvernul israelian sunt în creştere.

Într-o lume arabă cuprinsă de febra revoluţiilor, unde oamenii se ridică pentru a-şi cere drepturile, nici palestinienii nu vor sta cu mâinile în sân, contemplând placid ocuparea pământulului lor de colonialiştii evrei şi acceptând diminuarea speranţelor de apariţie a unui stat palestinian.

Nici occidentul nu este scutit de probleme pe o astfel de scenă politică în Orientul Apropiat. Vestul nu poate susţine mişcările democratice din Libia, pe de-o parte, iar pe de alta să închidă ochii la nedreptăţile din teritoriile palestiniene, mai ales acum, când politicienii de la Ierusalim cer demararea unei a doua operaţiuni "Plumb turnat" - operaţiunea militară sângeroasă de acum doi ani din Gaza. Dacă se va ajunge din nou la aşa ceva, ar fi timpul ca Israelului să i se retragă susţinerea şi să fie impusă o interdicţie de survol şi deasupra Fâşiei Gaza.

Autor: Bettina Marx / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder