1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Eşecuri previzibile

Cum se va încheia oare prima criză din ograda americană de la trecerea la cârmă a lui Obama? - se întreabă azi unii comentatori, care analizează puciul din Honduras.

default

Preşedintele honduran Manuel Zelaya, care cu sprijinul Cubei şi Venezuelei proiecta un referendum respins de Parlament înainte de a fi debarcat de militari

Alte întrebări pe care şi le pun observatorii vizează evoluţia cu totul incertă a Irakului, Iranului şi Afganistanului. Concomitent, editorialiştii germani se mai ocupă de proiectata reabilitare a celor pe care regimul nazist i-a calificat drept "trădători".

Lovitura de stat din Honduras creează o dilemă SUA, relevă azi La Repubblica din Roma. Washingtonul se vede nevoit pe de o parte să militeze "pentru restabilirea legitimităţii democratice a ţării central-americane". După alungarea preşedintelui Manuel Zelaya, americanii au obligaţii "să le explice generalilor pe care i-au şcolit că zilele republicilor bananiere au luat sfârşit odată pentru totdeauna".

Pe de altă parte, Obama are sarcina "de a împiedica întărirea liderului venezuelean Hugo Chavez". Ziarul recomandă încheierea unui compromis care să includă reprimirea în ţară a alungatului preşedinte Manuel Zelaya, dar excluderea din agenda politică a referendumului proiectat de şeful statului şi retragerea lui din funcţie în noiembrie, după alegerea unui alt lider.

Şi El Mundo pledează în favoarea unei soluţii similare. Ziarul spaniol critică neîndemânarea de care au dat dovadă militarii din Honduras. Din pricina ei, „Zelaya a fost transformat într-un martir, când de fapt este un răufăcător. Puciul a determinat alierea unor state complet diferite, precum SUA şi Venezuela", relevă cotidianul din Madrid, cerând repatrierea şi suspendarea din funcţie pe cale legală a preşedintelui exilat.

În fine, Neue Zürcher Zeitung remarcă faptul, semnificativ, că „nici un membru al guvernului american nu l-a primit în ultimele zile pe Zelaya”, deşi (amicul autocraticului lider naţional-comunist din Venezuela, Hugo Chavez) se află în SUA.

Acelaşi ziar elveţian semnalează iminenta prăbuşire a guvernului somalez sub loviturile islamiştilor extremişti care controlează aproape întreaga ţară.

În răstimp, regimul fundamentalist islamic iranian continuă „să pună în aplicare lecţiile manualului de propagandă, învinuind Apusul de ostilitate şi uneltiri menite să aţâţe focul conflictului persan. Aceste acuze vizează şi Germania", relevă Braunschweiger Zeitung. Ziarul aminteşte că tocmai germanii le-au făcut fundamentaliştilor de la Teheran concesii uriaşe, "mergând până la a se lăsa călcaţi în picioare, doar doar vor obţine o moderare a atitudinii regimului iranian".

În fapt, precizează acelaşi cotidian, "conducerea persană are nevoie de un duşman extern spre a distrage atenţia de la dezastrul ei intern. Conducerea statului s-a văzut surprinsă de americanizarea tineretului iranian, motiv pentru care a trecut la represiune".

O serie de comentatori europeni se arată îngrijoraţi de ceea ce afirmă a fi un previzibil fiasco irakian, după retragerea trupelor americane. Kurzii din nord, care sperau să obţină şi ei o parte din resursele ţării, se văd marginalizaţi de majoritatea arabă, şi nu se bucură defel de retragerea americanilor, relevă Nepszabadsag din Budapesta. Care se întreabă în ce măsură e o „coincidenţă”, că majoritatea „automobilelor capcană din Irak explodează mai nou în regiunile kurde, provocând sute de victime omeneşti”.

Ziarul alsacian Dernieres Nouvelles d'Alsace evidenţiază că după replierea forţelor americane „nimic nu mai este în stare să garanteze unitatea şi stabilitatea irakiană, devreme ce armata şi poliţia locală sunt scindate confesional”.

Iar „noua politică a lui Obama iscă îndoieli” privind voinţa militarilor americani de a-şi părăsi la nevoie bazele spre a interveni în vederea refacerii stabilităţii statului. Aceasta în condiţiile în care, în luna iunie, „numărul victimelor atentatelor teroriste s-a ridicat la aproape 440 şi a atins ca atare un nou apogeu”. Ziarul vede iţindu-se spectrul „afganizării” Irakului.

În acelaşi timp ziarul berlinez Tagesspiegel întrezăreşte un eşec al NATO în Afganistan, care, dacă s-ar produce, ar desfiinţa definitiv credibilitatea militară şi capacitatea disuasivă a alianţei nordatlantice.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz