Duplicităţi ale ursului rus

Stalinismul pur şi dur al dictatorului nordcorean care şi-a executat unchiul căzut în dizgraţie, după un proces înscenat, nu e singura temă asiduu comentată în vest.

Ucraina faţă cu Rusia şi discursul rostit de Vladimir Putin asupra stării naţiunii, o alocuţiune introdusă de Moscova, acum aproximativ un deceniu, pe model american, reprezintă principalul subiect al presei apusene.

„Ursul rus care s-a repezit în Ucraina ca s-o împiedice să se alieze cu UE şi-a prezentat, mai nou, mănuşile de catifea”, relevă ziarul parizian Le Figaro. Potrivit cotidianului conservator francez schimbarea stării de spirit de pe Maidan, piaţa din Kiev care le serveşte drept loc de adunare şi protest ucrainienilor pro-europeni „a convins Moscova definitiv că este cazul să adopte o poziţie ‚accentuat discretă', după cum o descrie un diplomat rus”.

În consecinţă, Putin a declarat joi că „Moscova nu va sili pe nimeni la nimic”. Comentatorii occidentali nu-l cred nici cât negru sub unghie. Cum nu-l cred nici pe liderul ucrainean. „Adversarii lui Ianukovici şi demonstranţii de la Kiev s-au văzut nevoiţi în repetate rânduri, în ultimele zile, să constate că responsabilii una spun şi alta fac”, scrie, revoltat, ziarul berlinez „tageszeitung”. Mai întâi „s-a spus că nu se va recurge la violenţe contra manifestanţilor, ceea ce n-a împiedicat apoi puterea de stat să-şi trimită unităţile speciale să lovească în protestatari”.

Acest guvern (al preşedintelui Ianukovici) „nu merită încredere”, mai scrie acelaşi ziar german, care explică simplu sensul pendulărilor liderului de la Kiev între brutalităţi şi promisiuni, între Rusia şi UE ca tot atâtea tentative „de a câştiga timp spre a supravieţui politic până la sfârşitul crizei”.

Insolit în peisajul mediatic apusean se arată ziarul Neues Deutschland. Fostul organ al partidului comunist estgerman pledează împotriva revendicărilor pro-europene „ale opoziţiei ucrainene şi ale susţinătorilor lor militanţi verbal, din occident, de la ziarul (de centru-dreapta) Bild, la Bruxelles şi SUA”.

Mişcat (însă doar în sens ironic) de „bunătatea cu care Putin încearcă să atragă Ucraina” se arată Wetzlarer Zeitung. Ziarul evidenţiază modul în care Putin crede că valorile pe care le consideră ruseşti le-ar fi „superioare valorilor occidentale”.

Or, după cum notează acelaşi cotidian, „nu vestul pune în pericol stabilitatea şi pacea socială. Stăpânul Kremlinului e cel care subminează temelia pe care sunt clădite democraţiile”. Ziarul recomandă Ucrainei să se gândească bine pe ce bază vrea să-şi construiască viitorul. Dacă-l va edifica pe trainica fundaţie a pluralismului propriu societăţilor democratice occidentale, sau pe fundamentul lesne de surpat „al tiraniei ruse”.

Din păcate occidentul pare şantajabil. Fiindcă, după cum scrie Osnabrücker Zeitung, „nu se poate fără Rusia în politica mondială, fie că-i vorba de Siria sau de criza iraniană. Prin tacticile lui abile, Putin are grijă ca lucrurile să rămână aşa”. Cât de importantă e „hegemonia regională pentru giganticul imperiu rus” reiese, potrivit ziarului german, din nada întinsă Ucrainei, o ţară ex-sovietică momită, "cu ajutoare financiare, să adere la uniunea vamală cu Rusia. SUA se simt ameninţate, motiv pentru care avertizează Ucraina cu sancţiuni”.