1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

După noi, potopul!

Criza financiară şi economică a eclipsat imperativele salvgardării climei terestre ale cărei dezechilibre extreme au deja efecte devastatoare.

Proporţiile apocaliptice ale taifunului abătut asupra arhipelagului filipinez şi a ţinuturilor învecinate readuce în discuţie partea de vină a omului în dezechilibrele tot mai dramatice ale climei terestre din ultima vreme. Unda de şoc provocată în mass media internaţională de efectele uraganului „Haiyan” creează şi un spaţiu de reflecţie care riscă să dispară fără a se solda cu măsuri concrete şi demult scadente de protecţie a climei. Aceasta deşi la Varşovia, imediat după ce taifunul a măturat cu o viteză de peste 300 de km pe oră tot ce i-a stat în cale, a debutat conferinţa ONU pentru protecţia climei.

DIE WELT se întreabă la ce slujesc toate prognozele şi întreaga tehnologie de ultimă oră, apte să prevadă şi măsoare intensitatea unui taifun, dacă şi aşa oamenii nu pot ţine piept urgiei fiind şi mai puţin apţi să o preîntîmpine. Chiar dacă experţii care proorocesc o intensificare a fenomenelor climatice extreme se înşeală, frecvenţa cu care recentele catastrofe naturale au aruncat întregi state în haos, ar trebui să dea de gîndit.

Pentru ziarul italian LA REPUBBLICA, furia dezlănţuită a taifunului Haiyan nu are de ce să ne surprindă nefiind un caz singular. Ne-am afla în plină epocă a extremelor, în care fenomenele meteorologice de o anvergură nemaiîntîlnită vor face parte din normalitate fiindcă se vor repeta cu regularitate.

Deocamdată uraganul a pus în mişcare pe întreg globul mecanismele organizaţiilor de ajutor umanitar care au invitat cetăţenii la acte caritabile, trimiţînd în zonele sinistrate echipe specializate, relevă SÄCHSISCHE ZEITUNG. Ziarul saxon nu scapă ocazia să menţioneze că angajamentul politic de a veni în ajutorul victimelor cataclismului este modic în raport cu forţa economică a donatorilor: guvernul Germaniei a oferit o sumă de ajutor de doar 500 000 de euro iar Uniunea Europeană de numai 3 milioane de euro.

Mai grav este că în plină criză a spaţiului monetar comun european, elanul occidental care a animat pînă nu demult mişcarea mondială de salvgardare a climei terestre s-a cam atenuat. Pînă şi în Germania, promotoarea vajnică a reducerii emisiilor de bioxid de carbon în atmosferă, concentraţia gazelor vinovate de aşa numitul efect de seră a crescut în ultimii ani, menţionează MANNHEIMER MORGEN, citînd şi cuvintele fostului secretar general ONU, Kofi Annan - „La urma urmei este o chestiune de supravieţuire”.

De care guvernanţii şi forţele economice par a nu fi conştienţi devreme ce nu-şi temperează instinctele economice care le împing spre o creştere continuă şi nelimitată, cu preţul epuizării surselor de energie fosilă, atrage atenţia DERNIERES NOUVELLES D'ALSACE, temîndu-se că nici summitul ONU de la Varşovia, vizînd protecţia climei, nu stă sub zodii favorabile.

La fel cum nici negocierile de la Geneva consacrate programului nuclear iranian nu pot trece drept o reuşită. Dimpotrivă, fiindcă în vreme ce delegaţia iraniană încerca să convingă auditoriul de bunele intenţii ale Teheranului, la posturile publice iraniene a fost difuzat un film documentar de o oră în care au fost simulate atacuri cu rachete asupra unor obiective irsraeliene, sesizează DIE WELT.

Să nu ne lăsăm amăgiţi de profesionalismul şi tonul prietenos al diplomaţilor iranieni, avertizează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, insistînd asupra tacticii Iranului de a simula retragerea spre a duce încă o dată occidentul de nas.

Unde au dus naţionalismele exacerbate Europa, dezvăluie evenimentele comemorative consacrate împlinirii, în 2014, a unui secol de la izbucnirea primului război mondial. In Franţa, discursul preşedintelui Hollande a inaugurat deja suita ceremoniilor, menţionează ziarul L´ALSACE, nu fără a considera pe bună dreptate că şi azi naţionalismele ameninţă precarul echilibru ale democraţiilor europene.

Că ziarul francez nu pare a se înşela se poate deduce din lectura comentariului referitor la manevrele militare NATO din Polonia, text publicat de ziarul ungar de dreapta MAGYAR NEMZET. Concedînd Poloniei un rol cheie în echilibrul pe continent, apreciind clarviziunea politică şi istorică a acestei ţări, autorul crede că este în interesul tuturor să evităm capcanele existente: o prea mare încredere în propriile forţe şi în americani şi o exagerată rusofobie.