După succesul din alegeri, coaliţia de la Berlin trebuie să aplice reforma

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG (FAZ), de pildă, consideră că după mai bine de 100 de zile de la realizarea marii coaliţii la nivel federal - o coaliţie a armoniei, cum se străduie să fie percepută - primele alegeri regionale ale actualei legislaturi au fost de o „banalitate aproape fără precedent”. Confirmarea coaliţiei de la Stuttgart, dintre conservatori şi liberali, a fost o chestiune pur formală, Partidul Social Democrat se menţine la Mainz de departe pe primul loc, iar în Saxonia Anhaltină, cel mai instabil land german sub raport politic, conservatorii se văd în rolul neobişnuit de garanţi ai stabilităţii. A interpreta totuşi rezultatele de la urne drept „concordie generală, drept renunţare la atitudinea de protest a cetăţenilor faţă de clasa politică manifestată în ultima vreme ar fi o eroare, fiindcă ar însemna omiterea mesajului transmis de masivul absenteism la urne înregistrat în numeroase circumscripţii. Absenteismul ar trebui înţeles mai degrabă ca atitudine rezervată faţă de coaliţia de la Berlin şi ca expresie a dezinteresului crescând faţă de politica regională”, consideră FAZ.

„Rezultatul alegerilor de ieri a întărit marea coaliţie la nivel federal” titrează la rândul său BERLINER ZEITUNG, care continuă: „Alianţa condusă de Angela Merkel se poate considera aleasă a doua oară, câtă vreme marile partide au ieşit întărite ca partide de guvernământ. Cetăţenii au demonstrat însă prin votul lor că aşteaptă roade de la marea coaliţie. Rezultatul clar de la urne constituie un mandat pentru abordarea hotărâtă a marilor reforme interne ce stau înainte.”

FRANKFURTER RUNDSCHAU conchide: „Guvernul de la Berlin a pierdut acum ultimul argument pentru a-şi justifica inactivitatea. De acum înainte nu va mai fi suficient să facă impresie bună în interior sau exterior. Este nevoie de fapte. Reforma sistemului sanitar, reforma sistemului federal, reformele de pe piaţa muncii şi reforma fiscală – acum nu mai pot fi evitate. Berlinul afirma până deunăzi că a încetinit motorul reformei pentru a nu influenţa alegerile regionale. La următoarele alegeri parţiale însă, programate pentru toamna acestui an, executivul federal nu-şi va mai putea permite acest argument neverosimil.”

O altă temă comentată astăzi este transformarea survenită pe scena politică ucraineană la un an de la revoluţia portocalie, transformare devenită evidentă după alegerile parlamentare de ieri. Ziarul LE FIGARO consideră că alegerile legislative din Ucraina chiar dacă s-au soldat cu victoria forţelor pro-ruse contribuie la consolidarea ţării în raporturile cu Occidentul dar şi cu Rusia, fiindcă scrutinul a fost liber şi rezultatul corespunde cu voinţa electoratului. „Nu la fel în Belarus, ţară învecinată Ucrainei, unde regimul Lukaşenko sfidează libertatea cetăţenilor, respingând orice formă de deschidere. În Belarus, lupta abia a început”, subliniază cotidianul parizian

Schimbare de temă. Săptămânalul DER SPIEGEL publică un articol consacrat planificatei ratificări în Parlamentul german a tratatelor de aderare la UE a României şi Bulgariei. Intitulat „Nepopulara aderare”, articolul relevă că opoziţia faţă de noua extindere creşte în rândul coaliţiei de la Berlin. „Deşi, aparent, ratificarea tratatelor de aderare este o chestiune pur formală, o dată cu apropierea termenului supunerii la vot, nemulţumirile devin din ce în ce mai manifeste”. Tot mai mulţi deputaţi se întreabă, potrivit Spiegel, de ce să fie admise în clubul european două ţări care „nu numai că se numără între cele mai sărace din Europa, dar şi între cele mai corupte”. Mai ales Uniunea Creştin Socială din Bavaria, cel mai mic partid de guvernământ la Berlin, se opune admiterii noilor candidaţi.În ciuda acestei stări de spirit - se aratătă în continuarea articolului, şeful grupului parlamentar al Uniunii Creştin Democrate, Volker Kauder, a declarat că „nu-şi poate închipui eşuarea ratificării”. Ministrul de stat în ministerul german de externe, Gernot Erler, membru al Partidului Social Democrat este la rândul său citat cu afirmaţia: „nimeni nu va îndrăzni să se opună ratificării tratatelor de aderare în Bundestag”. Ca o concluzie, aceste critici din Bundestag atestă că, după admiterea României şi Bulgariei, UE ajunge la limita capacităţii sale de integrare. Aceeaşi problematică abordează şi cotidianul austriac OBERÖSTERREICHISCHE NACHRICHTEN, care subliniază că ...”preşedinţia austriacă a UE aşteaptă admiterea la termen a României şi Bulgariei, renunţând la posibilitatea activării clauzelor de salvgardare.” Ziarul menţionat anticipează că raportul de ţară din luna mai va fi unul pozitiv, permiţând şefilor de stat şi de guvern europeni să dea lumină verde extinderii la reuniunea lor din iunie.