După alegeri, noi alegeri

Scenariul pare credibil, având în vedere repetatele refuzuri exprimate de liderii Uniunii şi de candidata Angela Merkel faţă de o posibilă mare coaliţie cu social-democraţii. Dacă duminică alegătorii nu îi vor credita pe creştin-democraţi şi pe liberali cu cele cincizeci de procente necesare guvernării, Angela Merkel intenţionează să ceară organizarea a două noi tururi de scrutin, pentru că în final, potrivit legislaţiei federale, şi majoritatea relativă ajunge pentru formarea unui Cabinet.

Dacă ieri Curtea Constituţională din Karlsruhe a dat undă verde prezentării rezultatelor votului imediat după închiderea urnelor, în ciuda organizării unui scrutin întârziat în Dresda, unde decesul unei candidate a impus amânarea alegerilor cu două săptămâni, astăzi editorialiştii germani salută decizia.

„Va fi aşadar o duminică electorală normală, cu calcule, rezultate şi, la final, cu o câştigătoare sau un câştigător” se bucură ziariştii de la „Stuttgarter Nachrichten”, care nu agreau „farsa” prezentării rezultatelor la două săptămâni după votul majorităţii electoratului german. Dacă menţionarea „unei câştigătoare sau unui câştigător” în această ordine este întâmplătoare la Stuttgart sau ţine de informaţiile furnizate de cele mai recente sondaje este greu de precizat. Cert este însă că, la Viena, „Der Standard” îi atrage atenţia posibilei „viitoare şefe a guvernului berlinez” asupra pericolelor care o pândesc în lumea politică, controlată de bărbaţi. Pericolele pândesc chiar din rândul propriului partid, pentru că neînţelegerile evidente dintre Angela Merkel şi ego-ul puternic al fostului lider creştin-democrat Friedrich Merz ar putea să îi dea bătăi de cap candidatei cu şanse reale în alegerile de duminică.

Ecourile campaniei electorale din Germania au ajuns şi în Italia, unde, la Roma, „Corriere della Sera” menţionează riscul pe care şi l-a asumat actualul cancelar Gerhard Schröder prin declanşarea alegerilor anticipate. Poziţia sa favorabilă aderării Turciei la Uniunea Europeană este doar o manevră politică, menită a atrage voturile celor 600.000 de cetăţeni de origine turcă cu drept de vot în Germania. „600.000 contra 60 de milioane de alegători germani” scrie publicaţia italiană, accentuând cât se poate de clar mesajul riscant ales de candidatul social-democrat.

Să revenim însă în Germania, pentru a face, împreună cu jurnaliştii de la „Die Welt” un bilanţ al celor şapte ani de guvernare roşu-verde. Din promisiunile făcute alegătorilor în 1998, social-democraţii nu au reuşit să pună în practică decât puţine proiecte şi acelea doar în domeniul taxelor şi finanţelor.

Fie că este vorba despre creştin-democraţi şi ale lor probleme interne în deciziile de personal pentru un eventual guvern sau de social-democraţi şi ale lor promisiuni nerespectate în ultimii 7 ani, cert este că, cu doar trei zile înaintea alegerilor electorale, viaţa politică germană este măcinată de crize.

Şi tot despre crize vorbesc publicaţiile de astăzi referindu-se la summit-ul istoric al Naţiunilor Unite găzduit zilele acestea la New York. „Kofi Annan este dezamăgit. Planurile sale de reformare radicală a organizaţiei internaţionale nu au fost acceptate” comentează astăzi „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. În Elveţia, jurnaliştii de la „Neue Zuercher Zeitung” aprofundează motivele dezamăgirii generale cu care a debutat întrunirea de la New York, citându-l pe secretarul general al ONU, care deplânge lipsa măsurilor necesare pentru dezarmare. „Este o ruşine că dezarmarea şi neproliferarea armelor nucleare nu şi-au găsit locul în această declaraţie” este citat Annan, făcând referire la documentul adoptat cu puţine ore înainte de startul summit-ului.

Despre conflicte armate şi soluţionare acestora au discutat şi miniştrii apărării din statele mebre NATO în cadrul întâlnirii informale de la Berlin. Misiunile militare din Afganistan rămân subiect de dezbatere între NATO şi Statele Unite care trebuie să găsească până în luna octombrie o soluţie privind comanda militarilor staţionaţi în zonă, informează astăzi „Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

În tumultul evenimentelor „istorice” din ultimele săptămâni, opinia publică internaţională pare a fi uitat însă că la acest sfârşit de săptămână şi afganii se află în febra alegerilor. Pentru prima oară de la invazia armatei sovietice în 1979, electoratul afgan va decide duminică asupra componenţei viitorului Parlament de la Kabul. Bavarezii de la „Süddeutsche Zeitung” nu au uitat însă de această premieră şi dedică în ediţia de astăzi o pagină întreagă situaţiei din Afganistan.

Sunt descrise pe larg evenimente din viaţa de zi cu zi a afganilor, dar şi discrimările la care sunt supuse femeile. Dacă în Germania o femeie are mari şanse de a ajunge prima şefă a Guvernului berlinez, în Afganistan femeile sunt obligate să voteze cu cei indicaţi de anumite grupuri de interese.