1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Dunărea - liant european

Din sudul Germaniei şi până la Marea Neagră, apele Dunării străbat zece state. UE şi-a propus să transforme fluviul într-un liant, într-o zonă cu peste 100 de milioane de oameni.

Dunărea la Deggendorf

Dunărea la Deggendorf, Germania

Şvabii dunăreni sunt de veacuri cunoscuţi în sud-estul Europei. Aceşti colonişti germani s-au instalat începând cu secolul 17 în Câmpia Panonică de-a lungul Dunării. Venirea lor a impulsionat economia şi a stimulat legăturile între germani şi popoarele riverane. Ultima conflagraţie mondială şi Cortina de Fier au întrerupt brutal această evoluţie.

Urmările se pot vedea şi astăzi. Numai 10 la sută din capacitatea de transport fluvial este folosită. Cooperarea regională continuă să fie pentru mulţi un cuvânt străin. Ţări vecine cum ar fi România şi Bulgaria fac mai mult comerţ cu Germania decât între ele fiindcă lipseşte infrastructura, de exemplu poduri suficiente peste Dunăre. Riveranii la Dunăre se confruntă cu probleme ecologice, surse nesigure de energie, infrastructură precară şi lipsa de perspectivă.

Aşa-numita strategie a UE pentru bazinul Dunării este menită să întărească cooperarea statelor riverane. Accentul se pune pe proiecte de mediu, cultură, ştiinţă, securitate, energie şi mai ales economie. Chemate la cooperare sunt opt state membre ale UE, în speţă Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, şi şase ţări care nu deţin acest statut: Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

La un an după ce Consiliul European şi-a stabilit strategia, există proiecte pe cale de realizare. Spre exemplu, în landul german Baden-Württemberg, unde se află izvoarele Dunării şi unde trăiesc aproape 300.000 de oameni proveniţi din ţările pe care Dunărea le străbate. Guvernul regional de la Stuttgart a înfiinţat împreună cu Universităţi din Slovacia, Serbia şi România patru Centre pentru Tehnologie, având menirea de a facilita transferul de ştiinţă dinspre Universităţi către întreprinderi.

Strategia pentru bazinul Dunării are fonduri sufieciente la dispoziţie. Din păcate numeroase state sud-esteuropene, dar cu precădere România, nu atrag decât cu mari ezitări fonduri. Explicaţia rezidă în proasta organizare a administraţiei, birocraţie şi corupţie.

Şi ţările dunărene resimt criza din plin. De aceea trebuie să înveţe să-şi administreze mai eficient resursele. Prin cooperare ar putea să apară, potrivit UE, un însemnat potenţial de creştere economică, inclusiv noi locuri de muncă, începând din Baden- Württemberg şi până în Republica Moldova. Până atunci mai este însă cale lungă. România şi Serbia se confruntă în prezent cu un adevărat exod de populaţie. Mai ales tinerii pleacă - dar în direcţie inversă, comparativ cu şvabii dunăreni de acum câteva veacuri.