1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dubla decapitare a unei naţiuni

Printr-o stranie lovitură a destinului Polonia s-a văzut, într-un răstimp de 70 de ani, de două ori decapitată, în acelaşi loc şi în aceiaşi zi a anului.

default

Premierul rus Vladimir Putin în faţa sicriului fostului preşedinte polnez, Lech Kaczynski

În fapt, potrivit scrierilor biblice, evreilor li s-a întâmplat o tragedie similară: poporul ales şi-a pierdut templul şi şi-a văzut decapitată naţiunea de două ori, în aceiaşi zi a anului şi în acelaşi Oraş Sfânt. Aici însă, similitudinile încetează. Pentru unii începea un exil mai întâi de 70 de ani, apoi de aproape două milenii. Pentru alţii, tragedia ar putea ascunde şi o fărâmă de mai bine. Aceasta dacă, după cum speră mulţi editorialişti occidentali, polonezii şi ruşii îşi vor putea întinde mâna peste mormintele celor ucişi la Katyn şi a celor care, încercând să comemoreze elita poloneză decimată de Stalin, s-au prăbuşit în apropierea gropilor comune de lângă Smolensk.

Cum va reacţiona oare Polonia la această fatalitate a istoriei, se întreabă bunăoară Neue Presse din Berlin. Prin doliu, furie, agonie? Neîncrederea polonezilor în marele lor vecin rus de la răsărit e oricum mare, şi va fi extrem de important ca tristeţea să nu se prefacă în rusofobie.

Defunctul preşedinte Kaczynski a supărat Moscova de multe ori, cerând Rusiei în mod dur să pună capăt minciunii potrivit căreia ofiţerii polonezi ar fi fost ucişi de trupele germane la Katyn. Kaczynski, scrie în context ziarul Trouw, din Amsterdam, i s-a opus Kremlinului şi în 2008, când s-a deplasat în Georgia, spre a-şi manifesta solidaritatea cu gruzinii invadaţi de forţele ruseşti.

Rămâne de văzut dacă preşedintele Poloniei şi-a manifestat ambiţiile şi în avion, obligând pilotul să aterizeze şi să sfideze nu doar ceaţa ci şi soarta. Fapt e că durerea polonezilor e autentică, iar unitatea lor în doliu scoate în evidenţă ce anume a dăruit acestei mari naţiuni capacitatea de a supravieţui atâta vreme, în ciuda dispariţiei propriei ţări, constată cotidianul francez La Presse de la Manche. Or, nu există nici un motiv ca această nouă tragedie să-i împiedice pe polonezi şi ruşi să continue să se apropie, afirmă acelaşi cotidian.

La Varşovia Gazeta Wyborcza exprimă acelaşi gând, scriind că, „paradoxal, tragedia de la Smolensk oferă şi o şansă de apropiere" ruşilor şi polonezilor, o teză susţinută şi de atitudinea Moscovei după recenta catastrofă. „Noii slavii", mai scrie ziarul, se pare că suntem siliţi mai întâi să suferim puternic şi să ne supărăm grav, înainte de a înţelege ceva şi a trage concluziile necesare".

În termeni similari se exprimă şi Berliner Morgenpost, în vreme ce Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că prăbuşirea avionului va accelera sensibil procesul deocamdată lent al asumării crimelor trecutului de către ruşi. Die Welt scoate în evidenţă diferenţele majore dintre Katyn şi Smolensk, dintre polonezii din trecut şi actualitatea unei Polonii apărate de umbrela americană, un stat membru al NATO şi al UE.

În fine, numeroşi observatori se concentrează asupra schimbărilor majore care vor surveni probabil în politica internă poloneză. Berliner Zeitung relevă că moartea preşedintelui şi a atâtor personalităţi de frunte ale ţării va schimba radical harta politică a Poloniei. Iar Junge Welt aminteşte de profilul defunctului şef al statului polonez, care n-a acceptat niciodată perpetuarea la putere, prin capitalizare, a foştilor comunişti şi nomenclaturişti. Kaczinski ar mai trebui elogiat, potrivit aceluiaşi ziar, pentru că „şi-a asociat anticomunismul său romantic unei etici sociale creştine, care a împiedicat edificarea unui stat neoliberal şi cedarea fără rezistenţă a Poloniei în faţa dictatului reformist al Lisabonei".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ioachim Alexandru