1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Drumul special al Ungariei duce spre o fundătură

Chiar dacă premierul ungar recunoaşte indirect eşecul politiciii sale economice, Comisia Europeană ameninţă Budapesta cu măsuri punitive. De acest conflict profită mai ales extrema dreaptă.

"Atitudinea Comisiei Europene demonstrează că nu există un al treilea drum", consideră ziarul liberal de stânga Népszabadság şi conchide: "Jocul s-a terminat!" Cotidianul conservator Magyar Nemzet, apropiat guvernului, s-a plâns de "birocraţii fără suflet de la Bruxelles", care nu doar că vor să-l îngenuncheze pe premierul Victor Orban, dar vor să-i supună la cazne pe toţi maghiarii, fără excepţie. Părerea ziarelor de la Budapesta privind cel mai recent conflict dintre Comsiai Europeană şi guvernul ungar este cât se poate de explicită.

De această dată nu mai e vorba de deficite la capitolul democraţie, ci de deficitul bugetar. Miercurea trecută, 22. 02, comisarul european al economiei, Olli Rehn, a ameninţat Ungaria că-i va bloca accesul la o jumătate de miliard de euro din fondul de dezvoltare structurală, dacă nu-şi diminuează deficitul bugetar. O asemenea sancţiune a Comisiei împotriva unui stat-membru ar fi fără precedent.

Comisia acuză guvernul Orban că a reuşit numai cu trucuri să obţină un deficit apropiat de valoare de trei la sută din PIB. Bruxelles deplânge că în toamna anului 2010 au fost etatizate casele private de pensii simultan cu introducerea unei taxe de criză care afectează mai ales băncile şi companiile mari străine. Fără aceste măsuri, deficitul Ungariei ar fi de şase la sută din PIB, arată calculele Comisiei. Olli Rehn a subliniat că ameninţarea pierderii fondurilor de dezvoltare structurală nu are nicio legătură cu disputa dintre Bruxelles şi Budapesta privind respectarea drepturilor elementare în Ungaria. Orban a reacţionat relativ timid la aceste noi ameninţări. Acestea sunt "nedrepte, necinstite şi contravin regulilor", a declarat politicianul conservator săptămâna trecută, în cursul unei vizite în Germania.

Cu câteva luni în urmă, Orban adoptase un ton mult mai belicos împotriva UE, FMI şi a capitalului financiar străin, avertizând Comisia Europeană să nu adopte faţă de Ungaria aceeaşi atitudine ca şi Moscova bolşevică pe vremuri. În acelaşi timp, el a cerut Rusiei şi Chinei să-i acorde sprijin financiar şi să facă investiţii în Ungaria. Totuşi, sprijin financiar din Rusia şi China nu a primit, iar situaţia financiară a Ungariei s-a înrăutăţit dramatic de toamna trecută. De atunci, Ungaria se află în pragul falimentului. În noiembrie, Orban a rugat FMI să-i acorde un credit de urgenţă în valoare de miliarde. Era o recunoaştere că Ungaria a apucat, din punct de vedere economic, pe o cale greşită.

Totuşi, prin ameninţarea blocării accesului la o jumătate de miliard de euro din fondurile europene de dezvoltare structurală, conflictul dintre Bruxelles şi Budapesta a ajuns la un nou punct culminant. Ameninţarea s-ar putea vădi la urmă contraproductivă pentru UE, care este acuzată, nu fără temei, că practică un dublu standard. Alte patru state, Belgia, Malta, Polonia şi Cipru, au fost şi ele somate să-şi reducă deficitul bugetar aflat cu mult peste limită, dar UE nu le-a ameninţat cu sancţiuni atât de drastice.

În politica internă a Ungariei, câştigător al disputei dintre guvern şi UE nu poate fi partidul FIDESZ al lui Orban, fiindcă dincolo de retorica sa anticapitalistă şi naţionalistă, dictatul economiei primează. Ungaria trebuie să-şi plătească din uriaşa datorie externă, şi în acest scop s-a văzut nevoită să adopte un sever plan de economisire. Aceasta a costat FIDESZ multe simpatii. Câştigători nu pot fi nici socialiştii liberalii sau ecologiştii fiindcă s-au compromis în guvernările trecute. Singura formaţiune care are de profitat este Jobbik, de extremă dreaptă, care a întrunit 17 la sută din voturi la ultimele alegeri, şi care a devenit în ultima lună, conform sondajelor, a doua cea mai puternică formaţiune din ţară. Acest succes se datorează retoricii împotriva "paraziţilor ţigani", împotriva evreilor, a UE, a FMI şi a capitalului străin. În prezent, Jobbik pune la cale un referendum în vederea ieşirii Ungariei din UE.

Liderul formaţiunii, Gabor Vona, a subliniat la Budapesta în cursul unui miting desfăşurat la finele lunii ianuarie: "Un lucru este cert şi vreau să fie înţeles de toată lumea: noi nu suntem democraţi."

Autor: Keno Verseck / IA
Redactor: Robert Schwartz