1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Drumul european al Moldovei, plin de provocări separatiste

Premierul moldovean Iurie Leancă a anunțat că Republica Moldova ar putea depune dosarul de candidat la aderarea la UE în 2015, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga.

Premierul moldovean Iurie Leancă, alături de cancelara Angela Merkel la un summit UE

Premierul moldovean Iurie Leancă, alături de cancelara Angela Merkel la un summit UE

Chișinăul mizează pe faptul că va adera la UE în 2019, când România va deține președinția Uniunii Europene. Declarația premierului a fost reieterată vineri și de șeful statului Nicolae Timofti, la întrevederea cu cu ministrul de Externe al Finlandei, Erkka Tuomioja.

Imediat după această declarație, Iurie Leancă a încercat să amortizeze efectele care ar putea veni din Est: “Integrarea europeană a Moldovei nu presupune înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”. Premierul moldovean a enunțat termeni concreți pentru aderarea la UE, după ce mai mulți oficiali europeni (președintele României, Traian Băsescu, premierul Poloniei, Donald Tusk, comisarul european Stefan Fule) au declarat ferm că Moldovei trebuie să i se ofere “o perspectivă europeană clară”, iar europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a spus că “dacă Moldova dorește o astfel de perspectivă, trebuie să o ceară”.

Pericole

Unii analiștii politici de la Chișinău privesc sceptic optimismul premierului și atenționează că până la summit-ul UE de la Riga se pot schimba foarte multe lucruri. În primul rând, în noiembrie 2014, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar rezultatele acestora pot fi imprevizibile. Sondajele de opinie arată că societatea moldovenească este împărțită în două segmente, practic, identice - unul cu viziuni pro-europene, iar celălalt cu viziuni pro-ruse. Scorul electoral ar putea fi puternic influențat și de “votul de protest”, ca urmare a multiplelor scandaluri de corupție și protecționism cu implicarea exponenților guvernării democratice, precum și de o posibilă mobilizare la vot, de către forțele pro-ruse, a populației din regiunea transnistreană (care ar înclina balanța electorală cu aproximativ +5% în favoarea polului pro-rus).

O altă piedică pe care o intuiesc analiștii politici poate fi regiunea transnistreană, prin intermediul căreia Rusia poate provoca în orice moment Chișinăul. În martie 2014, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Fart Muhametșin,a declarat că semnarea Acordului de Asociere Moldova-UE “ar putea avea anumite consecinţe pentru Republica Moldova”, fără a preciza natura acestor consecințe: economică, politică sau militară. La rândul său, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat vineri, în cadrul emisiunii “Russkii vopros”, că “Rusia va utiliza toate mijloacele, inclusiv forța, pentru a apăra regiunea transnistreană”.

Amenințări subtile

Rogozin a criticat dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a adera la UE, apreciind că astfel de paşi ai vecinilor “plasează economia transnistreană în condiții de supraviețuire”. (...) “Dar izolarea economică a Transnistriei poate duce la o tensionare bruscă a relaţiilor, inclusiv, Doamne fereşte, la repetarea experienței anului 1992 (războiul de la Nistru – n.n.)”, a spus Rogozin.

În același context se înscrie și recenta declarație a ambasadorului Rusiei la București, Oleg Malginov, care a îndemnat autoritățile de la Chișinău să fie „înțelepte” în ceea ce privește conflictul transnistrean, pentru că “în cazul în care politica va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspirațiilor legitime a celor din Transnistria de a-şi proteja limba, cultura şi aşa mai departe, atunci nu ştie care va fi situaţia și cum va reacționa Rusia”.

Provocare de ULTIMĂ ORĂ

De altfel, administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol nu scapă nici o zi fără să provoace Chișinăul. Vineri, bunăoară, autoritățile separatiste au propus locuitorilor satului Doroțcaia (care, geografic, se află în regiunea transnistreană, dar sub jurisdicția Chișinăului) să treacă sub administrația Tiraspolului, explicând că numai așa vor avea acces la terenurile lor agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol. Imediat au apărut vreo 50 de susținători ai acestei inițiative, care s-au adunat în fața Primăriei cu solicitarea de a organiza un referendum pentru trecerea satului sub “jurisdicția” Transnistriei. Aceștia au pledat pentru scoaterea drapelului Republicii Moldova de pe clădirea primăriei și înlocuirea lui cu steagul transnistrean. Inițiativa a eșuat, deoarece au intervenit alţi peste 180 de localnici care vor ca satul să fie administrat în continuare de structurile constituționale. Numai că, deși este controlat de Chișinău, nici un polițist moldovean nu se afla la fața locului, pe când milițieni transnistreni erau într-un număr mare.