1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Dreapta se unifică în PPE

Liderul PNL Crin Antonescu anunţă trecerea la grupul PPE, cu scopul de a ”împiedica alegerea unui preşedinte socialist al Comisiei Europene”.

Trecerea deputaţilor liberali la grupul conservatorilor părea să fie de multă vreme o decizie naturală, legată intim de înclinaţiile militanţilor şi simpatizanţilor PNL. Am arătat de mai multe ori că între viziunea asupra Europei pe care a formulat-o candidatul liberalilor europeni (ALDE) Guy Verhofstadt şi naţional-liberalii din România este o desoebire care nu poate fi acoperită cu fraze politicoase. Declaraţiile de loialitate faţă de ALDE făcute recent în timpul vizitei lui Guy Verhofstadt la Bucureşti au părut la vremea respectivă suprinzătoare prin fermitatea lor. De data aceasta Crin Antonescu afirmă că ”există decizii politice care depăşesc sentimentele”, deşi nu despre sentimente e vorba, ci despre cuvântul dat.

În sfârşit, dacă această trecere va fi pusă în practică, cel puţin unii dintre aleşii PNL vor fi aproape traumatizaţi. E poate cazul Renatei Weber, o veche militantă pentru drepturile omului şi membră a fundaţiei înfiinţate în România de George Soros, care se regăseşte de minune în grupul ALDE, dar care va fi complet alienată alături de conservatorii din Polonia, Slovacia sau din Bavaria. Dar nici pentru ceilalţi nu va fi uşor, căci la Bruxelles s-au constituit relaţii şi conduite politice mai la stânga decât evoluţia partidului din ţară. Crin Antonescu a părut însă extrem de hotărât şi nu a dat impresia că improvizează, în ciuda faptului că anunţul său a fost intempestiv.

Chiar dacă PNL, PDL şi PMP au obţinut separat scoruri destul de proste, decizia aceasta e de natură să creeze impresia unui rezultat destul de bun. Simpla alăturare a PNL la PPE face ca dintr- o dată România să trimită la Strasbourg în grupul popularilor, 6 deputaţi PNL+4 deputaţi PDL+2 deputaţi PMP+3 deputaţi UDMR, adică 15 deputaţi, aproape jumătate din mandatele puse în joc. PSD a obţinut 16 mandate şi Mircea Diaconu încă unul. Aşadar iată cum, traducând politica românească în statistică europeană, putem spune că, după alegerile din 25 mai 2014, stânga şi dreapta se află la paritate.

Trecerea PNL la grupul conservatorilor europeni, nu va însemna o fuziune cu celelalte formaţiuni, dar va fi de natură, cu siguranţă, să favorizeze şi apropierile pe plan intern între PNL, PMP şi PDL. De altfel moţiunea de cenzură pe care a citit-o în plenul Camerei Deputaţilor liberalul Eugen Nicolăescu, a reluat aproape cu ostentaţie toate figurile de limbaj ale militanţilor pro-Băsescu şi nu a lipsit decât condamnarea ”loviturii de stat”. Moţiunea de cenzură care nu are şanse să fie adoptată are însă un scop foarte precis, acela de a marca trecerea definitivă a PNL în tabăra cealaltă.

În aceste noi împrejurări în care dreapta pare gata să transforme eşecul într-o semi-victorie, are mai puţină importanţă faptul că preşedintele Crin Antonescu va demisiona sau nu din fruntea partidului. Cu sau fără el la conducere, liberalii vor evolua alături de adversarii de ieri în cirumstanţe care îi vor obliga la perseverenţă. Ca să fie admişi în PPE, liberalii au făcut o mulţime de concesii denunţând direct sau aluziv propria conduită din trecut, cu trimitere inclusiv la campania de destituire a preşedintelui Traian Băsescu. Aşadar aceste eforturi de reconfigurare fac ca drumul pe care au pornit să fie ireversibil.

Anunţul lui Crin Antonescu este şi primul pas pe care îl face dreapta în vederea alegerilor prezidenţiale.