Dragoste la a doua vedere, mite si alte deraieri | Revista Presei | DW | 02.05.2008
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dragoste la a doua vedere, mite si alte deraieri

Reducerea şanselor lui Obama, bilanţul lui Bush, un sfert de veac de violuri şi incest, precum şi mita pentru Adrian Năstase cerută pare-se de subalternii expremierului, iată câteva din subiectele presei internaţionale.

default

Adrian Năstase, ai cărui colaboratori sunt acuzaţi că au pretins pentru şeful lor o mită în valoare de 2,5 milioane de dolari, din partea unei firme britanice

"Dragoste la a doua vedere", titrează azi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen. Ziarul reia elogiile pasionate formulate ieri, la Aachen, de către preşedintele Franţei Sarkozy la adresa rivalei sale de până mai ieri, Angela Merkel. Fosta capitală imperială franconă i-a acordat Angelăi Markel prestigiosul premiu Carol cel Mare, cea mai înaltă distincţie atribuită politicienilor europeni, iar actualul preşedinte al Franţei i-a făcut o declaraţie de amor. Dar observatorii germani nu se arată încă dispuşi să-i treacă lui Sarkozy cu vederea iritările pe care le-a provocat la Berlin propunerea creării unei „Uniuni Mediteraneene”, conduse de Paris, ori ambiţia de a transforma Franţa în liderul unic al Europei şi de a lăsa Germania în urmă.

Că un ziar de stânga precum Sueddeutsche Zeitung nu manifestă prea multă încredere faţă de un preşedinte conservator precum Nicholas Sarkozy se înţelege de la sine. Şi mai critice, ba chiar necruţătoare sunt opiniile aceluiaşi cotidian cu privire la bilanţul politic al preşedintelui american Bush.

Confundînd cauzele şi efectele, ziarul îl condamnă pe şeful Casei Albe pentru „războiul împotriva islamiştilor” şi consideră că pericolul ar fi „crescut oriunde ar fi recurs Bush cel mai mult la forţa armelor”. Tot preşedintelui american îi atribuie acelaşi ziar vina pentru dezacordul dintre americani şi europeni cu privire la mijloacele optime al luptei contra terorismului.

Situaţia politică de peste ocean se află şi în atenţia ziarului berlinez Die Welt, care semnalează distanţarea lui Barak Obama de preotul, confidentul şi liderul său spiritual, antiamerican şi antisemit, Jeremia Wright. Acesta afirmase între altele că America ar fi purtat un război biologic răspîndind în lume Sida, pentru a ucide negri şi că SUA ar purta răspunderea pentru atentatele islamiste de la 11 septembrie. În plus, Wright salutase predicile antisemite ale activistului de culoare Luis Farakghan. Ziarul berlinez semnalează galopanta erodare a popularităţii candidatului democrat la preşedinţie, „din pricina opiniilor şi tiradelor rasiste şi paranoice” ale celui, care l-a cununat pe Obama şi i-a botezat copiii şi din cauza ezitărilor senatorului de a se despărţi de clericul din Chicago. In ziar citim: „Până şi admiratorii lui Obama încep să aibă îndoieli cu privire la puterea lui de judecată, ba chiar şi cu privire la compasul său moral”.

Spaţii largi continuă să se consacre inclusiv în ziarele serioase, monstruosului caz de viol, incest şi recluziune de persoane de la Amstetten, în Austria. Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că în cei peste 20 de ani în care şi-a torturat propria fiică şi nepoţii, făptaşul de la Amstetten şi-a ameninţat victimele cu gazarea, pentru cazul în care se vor ridica împotriva lui.

Stuttgarten Nachrichten respinge ţinutirea Austriei la stâlpul infamiei din pricina celor „2 dosare spectaculoase de abuzuri sexuale descoperite în această ţară în ultima vreme”. Iar ziarul vienez Die Presse nu consideră util ca Austria să-şi lanseze o campanie publică de redresare a imaginii ei externe.

Demn de consemnat e şi faptul că Financial Times publică azi o relatare despre deschiderea procesului intentat României de către compania britanică Case. „Firma cere Bucureştiului despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari” şi a prezentat „înregistrarea unei convorbiri în care colaboratorii fostului premier Adrian Năstase îi solicită o mită de 2,5 milioane de dolari”. Intrucât „compania a refuzat să plătească”, a fost silită să renunţe la investiţia pe care intenţiona s-o facă în România.