1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Dragoste în vremea holerei: FMI acceptă semnarea unui acord cu Moldova

Autoritățile din Republica Moldova încearcă din 2013 să convingă FMI să semneze un Acord de finanţare.

Moldau Wirtschaftsexperte Eugen Ghilețchi (DW/S. Ciochina)

Eugen Ghilețchi

După criza din sistemul bancar provocată de dispariția unui miliard de dolari şi pe fundalul îngheţării finanţărilor externe, situația economică din țară s-a înrăutățit şi mai mult. Săptămâna aceasta, însă, FMI a aruncat un colac de salvare autorităților de la Chișinău, anunţând că acceptă semnarea unui memorandum. În rezultat guvernanţii aşteaptă deblocarea în următorii trei ani a 825 milioane USD în schimbul unei serii de reforme nepopulare.

DW a realizat un interviu cu Eugen Ghilețchi, expert în economie în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup” de la Chișinău, care explică impactul noului Acord cu FMI.

DW: Ce importanță are noul acord cu FMI și care sunt principalele prevederi ale acestuia pentru R. Moldova?

Eugen Ghilețchi: Îl consider destul de echilibrat, în ciuda unor speculații armaghedonice. În primul rând, ca urmare a semnării acestuia, urmează sa fie deblocate cel puțin 825 milioane USD de finanțări externe în următorii trei ani (inclusiv granturi nerambursabile). În situația în care economia țării noastre a pierdut deja câte 1%, în 2014 și 2015 din cauza înghețării asistenței externe, avem nevoie stringentă de reluarea acesteia.

Pe partea fiscală, Guvernul se angajează să elimine politica discriminatorie în anumite sectoare. Îmi pare firesc și logic să mergem pe această cale, deoarece se creează discrepanțe nejustificate în economie. Da, aceasta înseamnă presiune pe sectorul agricol, care este principala ramură a economiei. Astfel, urmează a fi revăzut sistemul de subvenționare, ceea ce nu înseamnă numaidecât că va fi anulat. Totodată, se va revizui valoarea cadastrală a imobilelor, astfel ca să poată crește baza impozabilă pe avere. Era de așteptat acest moment, pentru că de la introducerea acestei prevederi normative, se discută despre re-evaluarea imobilelor.

Se va pune un accent deosebit pe aducerea în alb a economiei tenebre și lupta cu salariile în plic. Pentru a mări baza impozabilă vor fi revizuite și scutirile fiscale. Totodată, în sectorul public urmează a fi raționalizate salariile și structurile. Din nou, acest lucru este formulat destul de vag, dar nicidecum nu sunt indicii că vom avea de a face cu remanieri de cadre. Oricum în fiecare buget sunt incluse cu vreo 10 000 de unități mai mult decât este necesar, iar aceasta creează un decalaj în sistem, unde avem mii de locuri vacante.

Să nu uităm și de revizuirea tarifelor la energia electrică, care este inevitabilă deoarece leul s-a devalorizat mult, iar companiile energetice (inclusiv cele de stat) lucrează în pierdere. Prin urmare, vrem nu vrem, în ideea unei durabilități a sistemului, trebuie să revizuim tarifele. Acestea vor lovi direct în familiile vulnerabile, care vor trebui susținute prin programe sociale.

În concluzie pot spune că, acest acord s-a negociat bine și nu cred că va veni sfârșitul lumii. Sunt multe politici mai dure de care avem nevoie.

DW: Ce presiuni ar putea exercita FMI asupra Guvernului în cazul în care nu va îndeplini angajamente din Acord?

E.G.: Programul cu FMI va fi supus la cinci controale semi-anuale, de care în mod direct vor depinde următoarele tranșe de suport, și implicit restul finanțării externe. Acest mecanism va permite FMI-ului să țină în șah Guvernul și autoritățile din Moldova.

Dacă ne aducem aminte de acordul anterior cu FMI, ultima tranșă de suport de circa 75 milioane USD nu a fost transferată anume din cauza unor decizii ale autorităților de a mări cheltuielile fără a avea acoperire. Totodată a fost ridicată întrebarea și cu privire la acționariatul băncilor, dar și situația Băncii de Economii. FMI-ul insista pentru o recapitalizare a băncii și ulterior privatizarea ei în mod cât mai transparent, fapt care nu s-a întâmplat și a condus la consecințele actuale. În cazul prezentului acord, de asemenea, dacă autoritățile nu vor îndeplini condițiile ne putem aștepta la o atitudine similară din partea FMI.

DW: Va influența Acordul cu FMI situația din sistemul bancar din țară? Ce se va întâmpla cu cele trei bănci aflate sub supraveghere specială?

E.G.: FMI-ul de regulă vine cu un set de măsuri standard pentru fiecare țară: sustenabilitate fiscală, reducerea și menținerea deficitului bugetar, reformarea structurală în vederea reducerii sărăciei. De aceea, în următorii ani nu ne putem aștepta la măsuri populiste cu efect puternic asupra bugetului, însă tot timpul există și un mic spațiu de manevră.

Componenta unică a acordului din anul acesta ține de accentul deosebit asupra sectorului bancar. Noi deja putem observa unele schimbări în sistem care se datorează în mare măsură presiunilor din afară. Acționarii de la două din cele trei bănci au fost obligați să își vândă pachetele de acțiuni, iar cea de a treia bancă într-un final a stabilit un consiliu de administrație funcțional. Prin urmare, ținând cont de determinarea pe care o vedem din partea BNM în vederea redresării sectorului, rămân optimist pentru schimbări în bine. BNM îşi conștientizează eșecul în gestionarea crizei din sistemul bancar, iar acum este nevoită să demonstreze că de fapt este o instituție puternică, demnă de încrederea cetățenilor și a partenerilor din afară.

DW: Să așteptăm în continuare deblocarea asistenței externe? Ce alte finanţări va primi R. Moldova?

E.G.: Partenerii externi au așteptat rezultatele negocierilor cu FMI. Prima tranșă de 60 milioane euro din partea României a venit doar ca urmare a acordului la nivel de personal. Acordul cu FMI, va duce la deblocarea a circa 642 milioane USD pe parcursul următorilor 3 ani din partea partenerilor precum Banca Mondială, Comisia Europeană și Guvernul României, în afară de suportul FMI de circa 183 milioane USD – total 825 milioane USD. O parte considerabilă din acest suport vor fi granturi.

Deși cea mai importantă precondiție pentru a primi celelalte finanțări, și anume acordul cu FMI, a fost îndeplinită, reluarea celorlalte finanțări, dar și negocierea eventualelor înțelegeri adiționale, vor depinde în mod direct de capacitatea guvernării de a promova reforme, dar și de vectorul geo-politic al țării.

Autor: Simion Ciochină