1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dracula trăieşte!

"Moartea este o maşină de scris" - un titlu din ediţia de week-end a cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, care defineşte selecţia tematică din presa germană, la început de săptămână.

Fie că este vorba despre procesul norvegianului Breivik, ale cărui crime au îngrozit întreaga lumea în vara anului trecut, fie de programul atomic iranian care preocupă comunitatea internaţională de o lungă perioadă de timp sau de împlinirea unui secol de la dispariţia "părintelui literar" al lui Dracula, scriitorul irlandez Bram Stoker, subiectele explozive deschid presa zilei.

După ce Kabul a redevenit duminică scena unor atacuri coordonate, care au vizat atât sediul parlamentului, cât şi misiuni diplomatice din Afganistan, majoritatea publicaţiilor anunţă "ofensiva talibană de primăvară", citând un purtător de cuvânt al luptătorilor radicali. Temele de primă pagină din FRANKFURTER ALLGEMEINE sunt livrate de problemele Orientului. "Marele conflict sirian", amplul comentariul semnat de Wolfgang Günter Lerch realizeză nu doar un istoric al luptelor din ultimele decenii din zonă, ci şi al bătăliei din jurul lui Assad însuşi, bătălie care a "devenit o luptă islamică între cei doi poli: Iran şi Arabia Saudită."

Arabia Saudită fiind, într-un alt context, şi posibilul finanţator al invaziei de exemplare ale Coranului cu care se confruntă germanii în ultimele zile. Potrivit berlinezilor de la DIE WELT, autorităţile federale ar avea indicii potrivit cărora acţiunile de împărţire a Coranului în centrele oraşelor germane ar fi susţinute de islamişti din Arabia Saudită şi Qatar. Prin urmare, autorităţile au anunţat o mai atentă supraveghere a fundamentaliştilor care trăiesc în Republica Federală.

Botniţe pentru parlamentarii germani

Deşi dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituţia federală, ediţia de week-end a SÜDDEUTSCHE ZEITUNG trage un semnal de alarmă asupra planificatelor "botniţe" cu care parlamentarii riscă să fie "dotaţi", în cazul în care noul regulament propus de principalele formaţiuni politice ar intra în vigoare. Publicaţia bavareză se referă la un proiect formulat de secretariatul comisiei de reglementare şi funcţionare din cadrul Bundestagului, potrivit căruia preşedintele Camerei Inferioare a Parlamentului nu are dreptul de a-i invita la tribună decât pe "aleşii anunţaţi în prealabil de grupurile parlamentare. Ceilalţi vorbitori ar urma să fie acceptaţi doar în cazuri excepţionale, iar discursul lor ar fi limitat la maximum 3 minute." Schimbările regulamentului de funcţionare a Bundestagului vor fi supuse votului parlamentarilor pe 26 aprilie.

Programul atomic iranian îi preocupă şi pe elveţienii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, care anunţă reluarea negocierilor între reprezentanţii Uniunii Europene şi cei ai Teheranului, la Bagdad, pe 23 mai. "Politica paşilor mici" - comentează pe aceiaşi temă jurnaliştii de la Frankfurt pe Main, care prezintă jocul cu nervii Occidentului, joc dominat în continuare de regimul iranian. "În ciuda unor eforturi enorme şi a ajutorului punctual acordat de Rusia şi China, Occidentul nu a reuşit decât să încetinească şi nu să oprească ascensiunea Teheranului spre statutul de putere nucleară."

Romii şi aurul

România revine în atenţia jurnaliştilor din presa de limbă germană. Povestea valului de emigranţi romi din satul românesc Fântânele în cartierul Neukölln din Berlin este din nou analizată de BERLINER MORGENPOST. Într-o ţară a statisticilor, precum Germania, este greu de spus câţi romi au ales să îşi încerce norocul în Germania, din simplul motiv că etnia nu este trecută în nici un recensământ. Numărul cetăţenilor români şi bulgari, care au ajuns în Germania după aderarea la Uniunea Europeană a crescut însă cu 125 la sută, din totalul acestora 20.000 fiind oficial înregistraţi în Berlin. Neoficial numărul lor este mai mare, anunţă publicaţia berlineză citând autorităţile din Neukölln.

Apelul lansat de Traian Băsecu privind soluţionarea controversatelor proiecte de extracţie a aurului, cuprului şi a gazului de şişt este menţionat în ediţia de week-end a NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Într-o lume în continuă schimbare, în care conflictele vând şi crimele ridică audienţele, bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG prezintă în detaliu povestea celui mai faimos vampir al toturor timpurilor: "contele Dracula", care îi datorează celebritatea scriitorului irlandez Bram Stoker şi ulterior ecranizării semnate de Francis Ford Coppola.

"Ce se ascunde în spatele celui mai faimos roman cu vampiri? Neagră superstiţie, fantazie erotică, coşmarul vieţii veşnice? Nu, doar o parabolă pe marginea birocraţiei". În concluzie: "Dracula trăieşte!".